În cadrul a 3 scenarii, se estimează ce s-ar putea întâmpla cu Rusia după moartea preşedintelui Vladimir Putin

De Jurnalul Național Actuale Externe Politică 133 citiri
5 min citire

Inrolare trafic.ro




Publicația americană Foreign Affairs, specializată în politică externă, a prezentat trei scenarii riscante pentru SUA, organizația NATO și Europa, privind viitorul Rusiei. Ce s-ar putea întâmpla dacă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va muri dintr-un motiv sau altul.

Ce vârstă va avea Vladimir Putin, la finalizarea ultimului mandat de președinte?

La finalul noului mandat de președinte al Rusiei, Vladimir Putin va avea 78 de ani. Speranța de viață în această țară este de 67 de ani, iar persoanele care depășesc acest prag pot spera să atingă vârsta de 80 de ani. Ce se va întâmpla însă, cu liderul de la Kremlin care a și schimbat Constituția?

În anul 2020, Vladimir Putin a schimbat Constituția, introducând o prevedere legală ce-i permite să candideze ca președinte al Rusiei pentru încă două mandate de șase ani. Primul l-a marcat deja, iar al doilea se va întinde până în 2036, când liderul de la Kremlin ar urma să aibă 86 de ani.

Ce se va întâmpla după moartea liderului de la Kremlin

Va trăi Vladimir Putin până la vârsta de 86 de ani? Nimeni nu știe. Totuși, în circumstanțele date, mulți s-au întrebat ce se va întâmpla după stingerea liderului rus. Analiștii de la publicația americană Foreign Affairs, specializată în politică externă, au oferit trei scenarii privind situaţia din țara estică.

Publicația americană Foreign Affairs spune că Rusia poate avea trei poziții, în raport cu Statele Unite și Europa, care le-ar pune în pericol nu numai pe ele, ci și organizația NATO, anume: Rusia ca vasal, Rusia în locul Coreei de Nord și Rusia în haos.

Scenariul I: Rusia, subjugată Chinei

Vladimir Putin și Xi Jinping s-au viizitat oficial de 42 de ori până în prezent, de fiecare dată adresându-se unul față de altul cu apelative neașteptate (cel puțin, la început), cum ar fi: „prietenul meu cel mai bun” (Xi Jinping, despre Vladimir Putin) și „prieten drag” (Vladimir Putin, despre Xi Jinping).

În timp, relația dintre Rusia și China s-a consolidat, ambele state anunțând că au încheiat un „parteneriat strategic cuprinzător”. În urmă cu 30 de ani, comerțul dintre cele două țări era în valoare de 16 miliarde de dolari. În 2023, a atins valoarea de 230 de miliarde de dolari.

„Angajamentul comun de a construi o ordine mondială cât mai potrivită pentru regimurile dictatoriale și de a domina regiunile din jurul lor face ca această relație de vasalitate de facto să continue, cu toate că niciunul dintre lideri nu și-o dorește”, au notat analiștii citați.

Scenariul II: Rusia în locul Coreei de Nord

Cu toate că Rusia și Coreea de Nord sunt două state cu dimensiuni diferite, țara lui Vladimir Putin prezentând un teritoriu de 142 de ori mai mare decât cea aflată sub dictatura lui Kim Jong-un, acestea s-ar putea asemăna foarte mult în viitor, spun analiștii sursei citate.

„Mai exact, Rusia ar putea deveni un fel de Coreea de Nord uriașă: represivă pe plan intern, izolată pe plan extern, dotată cu arme nucleare și dependentă de China, dar capabilă să i se opună și să-i provoace bătăi de cap”, notează Foreign Affairs.

Scenariul III: Rusia în haos

Dacă astăzi sentimentul general este că Rusia provoacă haos din Europa de Est până în Orientul Mijlociu, după moartea lui Vladimir Putin s-ar putea să cadă capcană acestei stări, spun analiștii.

Evenimentul poate fi declanșat de: o revoltă, o catastrofă naturală, un accident nuclear/sabotarea intenționată a unei centrale nucleare sau chiar moartea propriu-zisă a lui Vladimir Putin.

Astfel, „Dacă Rusia va fi cuprinsă de haos, China ar putea interveni pentru a-și recupera teritoriile vaste din bazinul râului Amur pe care Romanovii le-au luat din curtea dinastiei Qing.

Japonia ar putea să își revendice cu forța Teritoriile de Nord, pe care rușii le numesc Kurilele de sud și Insula Sahalin – poate chiar și o parte din zona continentală a Orientului Îndepărtat rusesc. Finlandezii ar putea să își recupereze partea din peninsula Karelia pe care au controlat-o cândva”, notează Foreign Affairs.

Astfel de demersuri ar putea să declanșeze, în cele din urmă, o prăbușire generală a Rusiei sau chiar opusul, respectiv o mobilizare în masă pentru susținerea unui conflict intens prelungit.

Sursa – playtech.ro