In ce măsură calitatea aerului afectează sănătatea populaţiei
Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a anunțat luni că va solicita Institutului de Sănătate Publică un raport pentru a evalua impactul calității aerului din București asupra sănătății populației. El a subliniat că ar fi regretabil ca România să reînceapă discuțiile cu Comisia Europeană în legătură cu proceduri de pre-infringement sau infringement referitoare la calitatea aerului în alte orașe.
„Voi solicita un raport de la Institutul de Sănătate Publică pentru a determina în ce măsură calitatea aerului din București influențează sănătatea cetățenilor. Este esențial ca noi, ca minister, și autoritățile locale să fim conștienți de acest impact. Aceste măsuri sunt menite să prevină creșterea cazurilor de afecțiuni pulmonare. De asemenea, voi cere și municipalităților Brașov și Iași să elaboreze rapoarte similare privind sănătatea populației și voi colabora cu ministrul Sănătății, Victor Costache, pentru a le susține”, a declarat Alexe.
Ministrul a adăugat că va purta discuții cu alte orașe care au obligația de a prezenta rapoarte despre calitatea aerului.
„Analizând datele, voi iniția discuții și cu celelalte zece municipii din România – Cluj, Galați, Timișoara, Bacău, Brăila, Craiova, Măgurele – care trebuie să implementeze proiecte legate de calitatea aerului. Este crucial să ne asigurăm că sănătatea populației din aceste zone urbane este protejată, să prevenim problemele și să dispunem de date pe care să le comunicăm publicului. Ar fi trist ca România să revină la corespondența cu Comisia Europeană pe teme de infringement legate de calitatea aerului în alte orașe”, a adăugat oficialul.
Costel Alexe a convocat luni reprezentanții municipiilor București, Brașov și Iași, care se confruntă cu probleme de poluare a aerului și sunt sub observația Comisiei Europene, așteptând un verdict de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Pe 17 mai 2018, Comisia Europeană a decis să trimită Franța, Germania, Ungaria, Italia, România și Marea Britanie în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea standardelor de calitate a aerului și pentru lipsa măsurilor adecvate de reducere a depășirilor acestor valori, conform unui comunicat de presă.
Ungaria, Italia și România au fost chemate în fața CJUE din cauza nivelurilor ridicate de particule în suspensie (PM10). Conform legislației Uniunii Europene, aceste valori ar fi trebuit respectate începând cu 2010 și 2005.
Datele Comisiei Europene indică faptul că, în București, valorile-limită zilnice au fost depășite constant de la momentul în care legislația Uniunii a devenit aplicabilă României, iar în 2016, aceste valori au fost depășite timp de 38 de zile.
În acest context, primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, a afirmat pe 5 iunie 2018 că orașul și locuitorii săi nu sunt pregătiți pentru implementarea unei taxe de acces în centrul orașului, dar că, dacă se va opta pentru această soluție, va fi realizată doar după o consultare extinsă. Potrivit primarului, Bucureștiul poate deveni un oraș mai curat prin extinderea măsurilor, inclusiv construirea de piste pentru biciclete, promovarea transportului public și o monitorizare mai riguroasă a calității aerului prin stații dedicate existente la nivel național.
Consilierii municipali au aprobat, în ședința din 14 iunie 2018, Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru București, valabil între 2018 și 2022, elaborat de Comisia Tehnică pe baza unui studiu despre calitatea aerului din capitală, care a identificat principalele surse de poluare. Măsurile incluse vizează traficul, spațiile verzi și eficiența energetică.
La aproape șase luni de la acea dată, pe 1 noiembrie 2018, Ministerul Mediului și Primăria București au anunțat că vor pregăti un răspuns pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cadrul procesului intentat României de Comisia Europeană pentru nerespectarea standardelor de calitate a aerului.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea aerului reprezintă cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană, provocând anual aproximativ 400.000 de decese premature. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt principalii poluanți responsabili pentru majoritatea acestor decese.
Concentrațiile de particule fine (PM2,5), dioxid de azot (NO2, emis de vehiculele diesel) și ozon (O3) au înregistrat o ușoară scădere în Europa, conform datelor din 2015, care au stat la baza unui studiu realizat de Agenția Europeană de Mediu.
Particulele PM2,5, cu un diametru de 2,5 micrometri sau mai mici, sunt periculoase deoarece pot pătrunde adânc în plămâni. OMS a stabilit un prag zilnic pentru calitatea aerului de 25 micrograme de PM2,5 pe metru cub de aer.
Sursa: News24.ro.
