În schimbarea reformelor din spitale, gărzi vor fi plătite diferențiat și unele spitale vor fi strategice
Sistemul de plată a gărzilor medicale va fi modificat, iar 45 de spitale vor fi considerate strategice, potrivit unor informații obținute de News24. O gardă într-un spital orășenesc va fi remunerată diferit față de una într-o unitate de primiri urgențe.
Gărzi pe trei niveluri, cu plată în funcție de complexitate
În contextul schimbării, în cadrul epuizări din cauza deficitul de personal, o componentă importantă a acestei reforme mai ample anunțate de Ministerul Sănătății, include și reclasificarea spitalelor din România în patru categorii, cu o listă de spitale strategice considerate de importanță majoră.
Criza de personal din spitale a determinat lipsa permanenței pe specialități precum neurologia sau cardiologia, în special în unitățile din provincie. Orele de gardă sunt considerate epuizante și slab remunerate.
În prezent, pentru a atrage medici, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune un sistem de plată diferențiat, inspirat din modele europene.
Vor exista trei tipuri de gărzi, fiecare cu un tarif specific
Prima este garda de monitorizare, destinată medicilor care se ocupă de pacienții internați. A doua este garda la domiciliu, în care medicul este chemat la spital doar la nevoie, fiind remunerat cu un procent din tariful gărzii de monitorizare. Garda de urgență este pentru cazurile noi și complexe, având un tarif superior.
În afirmaţiile sale, „Nu este normal ca o gardă în Spitalul de Urgență din București să fie plătită la fel ca o gardă într-un spital orășenesc, unde nopți la rând nu se prezintă niciun pacient. Nu îmi doresc să creștem tariful de gardă în mod uniform, fără să ținem cont de performanță și complexitatea cazurilor”, a explicat ministrul Rogobete.
Modelul este similar cu cel din Franța, unde sistemul este reglementat strict pentru a evita epuizarea medicilor.
Cristian Mihalea, neuroradiolog intervenționist la Paris, a confirmat că o gardă solicitantă este mai bine plătită, iar după 16-17 ore de muncă, medicul nu are voie să lucreze a doua zi.
Planul ministrului include și un proiect pilot în mai multe spitale de urgență, unde durata gărzii va fi redusă la 12 ore. Noile reguli ar trebui să intre în vigoare în cel mult trei luni.
O reclasificare a spitalelor, de la opt categorii la patru
O altă componentă importantă a reformei o reprezintă reclasificarea spitalelor. Sistemul actual, cu opt categorii, va fi simplificat la patru. O categorie va fi dedicată spitalelor de importanță strategică, o listă care va cuprinde inițial 45 de unități din țară.
Vor fi incluse spitale județene de urgență, unități din sistemul de apărare și spitale de psihiatrie și măsuri de siguranță, selectate pe baza unui chestionar de autoevaluare care ține cont de serviciile oferite, dotări și resursa umană.
Alexandru Rogobete a asigurat că spitalele care nu vor fi incluse pe lista strategică nu vor pierde finanțare.
„Cei care nu intră în categoria de spitale strategice nu vor fi afectați la modul de finanțare. Nu înseamnă că dacă nu este situat strategic cineva o să vină să reducă tarifarea”, a declarat ministrul.
În contextul organizatoric, ministrul a amintit că modelul de plată a spitalelor nu a mai fost actualizat de 14 ani și a promis că va exista o creștere a tarifului pe caz ponderat pentru toate spitalele. Lista spitalelor strategice nu va fi fixă. Un spital va putea fi inclus ulterior dacă îndeplinește criteriile sau, invers, exclus dacă nu mai respectă indicatorii de performanță.
Care sunt controversele privind Spitalul Colțea?
Anunțurile ministerului nu au calmat toate reacțiile. Spitalul Colțea din București este un exemplu. Deși este un centru de excelență în hemato-oncologie și ORL, unde ajung urgențe din sudul țării, spitalul nu se califică pentru a fi considerat strategic.
Motivul este că specialitățile sale nu se regăsesc printre criteriile de încadrare, iar unitatea nu are o Unitate de Primiri Urgențe în structura sa clasică. Conducerea spitalului și-a exprimat temeri privind posibile consecințe financiare.
Managerul interimar, prof. dr. Letiția Coriu, a avertizat: „În momentul în care intrăm în strategice, vom primi maximum de bani per caz rezolvat. Dacă nu suntem în această zonă, vom primi mult mai puțini bani per caz rezolvat. Probabil că vom fi nevoiți, în cazul în care vom fi subfinanțați, să nu mai facem gărzi de urgență în aceste domenii”.
În explicaţiile sale, ministrul Rogobete a răspuns: „Colțea nu pierde nimic și va rămâne cu aceeași finanțare, iar neîncadrarea nu are legătură cu specialitatea oncologică, ci cu lipsa altor servicii medicale necesare”.
Manageri ai altor spitale, precum dr. Rareș Pop de la Spitalul Județean Baia Mare, atrag atenția că statutul de spital strategic trebuie să fie însoțit de o finanțare predictibilă, investiții în infrastructură și politici coerente în ceea ce privește resursa umană.
Care vor fi etapele următoare ale reformei?
Toate aceste măsuri sunt parte dintr-un pachet legislativ mai amplu care modifică Legea reformei în domeniul sănătății nr. 95/2006, cu scopul de a eficientiza folosirea banilor publici și de a asigura un acces mai echitabil al pacienților la servicii.
În următoarele trei luni, sistemul de gărzi ar trebui să devină funcțional, cel puțin în faza de proiect pilot.
În paralel, lista celor 45 de spitale strategice va fi finalizată, iar noul model de finanțare, bazat pe tarife actualizate după 14 ani, va fi implementat.
Principalul obiectiv este atragerea medicilor înapoi în sistemul de gărzi și asigurarea unei finanțări corecte, bazate pe performanță, pentru toate spitalele din țară.
