Kosovo se afundă în criză politică Parlamentul a eșuat să aleagă președintele

Kosovo se confruntă cu o criză politică profundă după ce parlamentarii nu au reușit să aleagă un nou președinte. Președintele Parlamentului, Albulena Haxhiu, a preluat sâmbătă funcția de președinte interimar, într-un efort de a preveni un vid total de putere la vârful statului.

Blocajul politic amenință să arunce țara într-un nou rând de alegeri anticipate, al treilea în puțin peste un an.

Ceasul ticăie pentru politicienii de la Priștina

Albulena Haxhiu, membră a partidului de guvernământ Vetevendosje (VV), a preluat interimatul după ce mandatul președintei Vjosa Osmani a ajuns la final fără ca legislativul să voteze un succesor. Deși teoretic interimatul poate dura până la șase luni, timpul este extrem de scurt. Curtea Constituțională a stabilit un termen limită clar pentru rezolvarea situației: 28 aprilie.

RecomandăriReacția dură a PSD în plină criză politică. noul guvern

Dacă până la această dată parlamentarii nu reușesc să se pună de acord și să voteze un nou șef al statului, Kosovo va intra automat în procedura pentru alegeri parlamentare anticipate. Acestea ar trebui organizate în termen de 45 de zile de la constatarea eșecului.

În ciuda presiunii, Haxhiu s-a arătat încrezătoare în prima sa declarație. Ea a transmis că „Adunarea va alege un nou președinte cât mai curând posibil”, potrivit informațiilor citate de Agerpres și AFP.

Un Parlament divizat și un premier fără majoritate

Problema de fond a crizei este fragmentarea politică din Adunarea de la Priștina. Partidul premierului Albin Kurti, Vetevendosje, a câștigat detașat ultimele două runde de alegeri generale, dar nu a reușit să obțină o majoritate suficient de solidă pentru a-și impune propriul candidat la președinție. În martie, încercarea de a obține sprijinul necesar în parlament a eșuat lamentabil.

RecomandăriDecizia care prelungește criza politică. Ce le cere Nicușor Dan partidelor

Procedura este una strictă și necesită un consens larg.

Mai exact, președintele statului Kosovo este ales pentru un mandat de cinci ani cu o majoritate de două treimi din totalul de 120 de membri ai Adunării. Acest prag înalt face aproape imposibilă alegerea unui președinte fără negocieri și compromisuri între partidele aflate la putere și cele din opoziție, lucru care nu s-a întâmplat.

Confruntată cu acest impas, fosta președintă Vjosa Osmani a încercat o soluție de forță la începutul lunii martie. Ea a decis să dizolve parlamentul și să convoace noi alegeri legislative, sperând că un nou scrutin va clarifica raportul de forțe. Însă, Albin Kurti și partidul său au contestat imediat decretul la Curtea Constituțională. Judecătorii i-au dat dreptate premierului, au respins dizolvarea Parlamentului și au ordonat deputaților să reia procedurile pentru alegerea șefului statului, stabilind și termenul limită de 28 aprilie.

RecomandăriCriză politică majoră în Letonia. Premierul Evika Siliņa și-a dat demisia