Criză politică majoră în Letonia. Premierul Evika Siliņa și-a dat demisia
Guvernul de coaliție din Letonia a căzut, joi, 14 mai, după ce premierul Evika Siliņa și-a anunțat demisia, deschizând o perioadă de incertitudine politică pentru statul baltic. Decizia vine cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative din octombrie și este alimentată de un scandal legat de căderea unor drone ucrainene pe teritoriul leton, evenimente care au dus și la demisia ministrului Apărării.
Retragerea Progresiștilor și consecințele sale
Poziția Evikăi Siliņa devenise extrem de fragilă în ultimele zile, iar lucrurile s-au precipitat rapid. Miercuri, partidul de stânga Progresiștii (Progresīvie), o formațiune social-democrată și proeuropeană, a anunțat că părăsește coaliția guvernamentală. Această mișcare a lăsat executivul fără majoritate în Saeima, parlamentul unicameral al Letoniei. Fără cei nouă parlamentari ai Progresiștilor, guvernul condus de Noua Unitate, partidul de centru-dreapta al premierului, a rămas cu doar 41 din cele 100 de mandate parlamentare, în timp ce opoziția controlează 47 de locuri. Este drept că această situație a făcut ca poziția premierului să devină practic imposibil de susținut politic.
„Îmi anunț demisia din postul de premier. Nu este o decizie ușoară, dar este una corectă.” – Evika Siliņa, fost premier al Letoniei
Scandalul dronelor ucrainene, detonatorul unei crize profunde
Ceea ce pare, la prima vedere, o simplă dispută politică locală, are de fapt rădăcini într-o serie de incidente de securitate care au scos la iveală vulnerabilități ale sistemului de apărare aeriană leton. Pe 7 mai, două drone ucrainene au traversat frontiera rusă și au ajuns pe teritoriul leton, cel mai probabil după ce sistemele lor de navigație au fost perturbate de apărarea antiaeriană rusă. Una dintre drone a lovit o instalație de depozitare petrolieră din regiunea Rezekne, în estul țării, provocând un incendiu, stins rapid. Un incident similar avusese loc și pe 25 martie, când o altă dronă ucraineană s-a prăbușit pe teritoriul Letoniei. Numai că aceste evenimente, deși nu s-au soldat cu victime sau pagube materiale majore, au ridicat semne de întrebare serioase privind capacitatea autorităților letone de a detecta și neutraliza aparatele de zbor înainte ca acestea să pătrundă pe teritoriul țării.
Implicații geopolitice și căutarea stabilității
În urma acestui scandal, premierul Evika Siliņa a cerut demisia ministrului Apărării, Andris Spruds, considerând că modul în care au fost gestionate incidentele a afectat încrederea publică în sistemul de securitate. Ministrul a rezistat inițial presiunilor, susținut de propriul partid, însă, până la urma el și-a prezentat demisia luni. Tensiunile s-au amplificat și după ce premierul a propus ca succesorul lui Spruds să fie un militar, idee respinsă de social-democrații din partidul Progresiștii. Este o situație care, conform Adevarul, a dus la retragerea Progresiștilor din coaliție și, implicit, la căderea guvernului și demisia premierului. Iar această criză politică într-un stat NATO și UE, aflat la granița cu Rusia, nu poate fi privită ca un eveniment izolat. Ea subliniază complexitatea provocărilor de securitate regională și impactul lor asupra stabilității interne. V-ați gândit vreodată cum un incident cu drone poate dărâma un guvern? Cifrele vorbesc de la sine.
„Cel mai important pentru mine este bunăstrarea letonilor şi securitatea ţării noastre (…). Suntem deplin conștienți de epoca în care trăim cu toți. Războiul brutal purtat de Rusia în Ucraina a modificat situaţia securității în întreaga Europă.” – Evika Siliņa, fost premier al Letoniei
președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, care are atribuția constituțională de a desemna un nou șef al guvernului, a anunțat că va începe vineri, 15 mai, consultări cu toate partidele reprezentate în parlament. Șeful statului a transmis încă de miercuri că a luat act de situația politică și va încerca să identifice o formulă capabilă să asigure stabilitatea executivă înaintea scrutinului parlamentar din toamnă. Fără o stabilitate guvernamentală, o țară membră NATO și UE, cu o poziție geostrategică atât de sensibilă, devine vulnerabilă în fața provocărilor externe.
