Legătura dintre încărunţirea prematură şi stres
O echipă de cercetători a anunțat descoperirea unor „noi dovezi” care explică modul în care stresul acut poate contribui la albirea prematură a părului, conform Press Association.
Studiile efectuate pe șoareci au demonstrat că nivelurile extreme de stres activează sistemul nervos simpatic, care este responsabil pentru reacțiile rapide și involuntare ale organismului în fața situațiilor stresante sau periculoase, provocând o hiperactivitate a acestuia.
Acest fenomen duce la o epuizare rapidă a oxigenului din celulele stem care determină pigmentarea părului, rezultatul fiind depigmentarea și apariția părului alb.
Conform dr. Ya-Chieh Hsu, profesor de biologie regenerativă la Universitatea Harvard din Massachusetts și autor principal al studiului, aceste descoperiri, publicate în revista Nature, contrazic teoriile anterioare care sugerau că albirea părului asociată stresului era cauzată de atacuri autoimune sau de hormoni de stres precum cortizolul.
Melanocitele, celulele responsabile pentru culoarea părului, derivă din celulele stem melanocite (MeSCs). Pe măsură ce îmbătrânim, rezervele de MeSCs se diminuează, ceea ce duce la înlocuirea părului pigmentat cu păr alb.
Deși au existat studii anterioare care au corelat stresul cu albirea prematură a părului, mecanismul exact nu a fost pe deplin elucidat.
Cercetătorii de la Harvard au investigat efectele durerii asupra șoarecilor prin injectarea unei toxine numite resiniferatoxină, observând că blana rozătoarelor a devenit depigmentată în doar patru săptămâni.
Această observație a determinat echipa de la Harvard să colaboreze cu cercetători din diverse colțuri ale lumii pentru a explora mecanismele biologice care conduc la schimbări semnificative în culoarea blănii rozătoarelor.
Oamenii de știință au expus animalele la diferite tipuri de stresori, inclusiv durere, restricții și stres psihologic, în diverse etape ale creșterii părului.
Studiul a arătat că fiecare dintre acești factori de stres a dus la epuizarea MeSCs, rezultând în apariția unor porțiuni de blană grizonată.
Analizând mai în detaliu, cercetătorii au descoperit că stresul activează sistemul nervos simpatic, ceea ce duce la eliberarea unui neurotransmițător numit noradrenalină.
Conform studiului, noradrenalina determină MeSCs să se „îndepărteze” de foliculii de păr, provocând astfel depigmentarea.
Echipa de cercetători a căutat apoi genele care au suferit cele mai mari modificări în timpul experimentelor cu stresori și a identificat gena care codifică o proteină numită CDK ca fiind responsabilă.
Când șoarecii au fost injectați cu o substanță care inhiba codarea CDK, cercetătorii au observat că depigmentarea blănii nu a mai avut loc.
„Descoperirile sugerează că CDK joacă un rol esențial în acest proces și ar putea reprezenta un potențial obiectiv terapeutic”, a declarat Thiago Mattar Cunha, cercetător asociat la Centrul de Cercetare a Bolilor Inflamatorii din Sao Paulo, Brazilia, unul dintre autorii studiului.
„Este prea devreme să știm dacă, în viitor, va deveni un obiectiv în practica medicală, dar merită să fie explorat în continuare”.
Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri nu oferă un tratament pentru albirea părului, ci oferă o înțelegere mai profundă a modului în care stresul poate influența anumite părți ale corpului.
„Prin înțelegerea modului în care stresul afectează celulele stem responsabile de regenerarea pigmentară, am pus bazele pentru a înțelege cum stresul influențează alte țesuturi din diferite organe”, a afirmat Hsu.
„Înțelegerea modului în care țesuturile noastre suferă modificări în condiții de stres este un pas esențial către un eventual tratament care ar putea opri sau inversa efectele negative ale stresului”.
„Mai avem multe de descoperit în acest domeniu”.
Sursa: News24.ro.
