Legea ANL se schimbă. Mai mulți români vor putea închiria locuințe de la stat

Senatul a adoptat luni un proiect de lege care modifică radical accesul la locuințele construite de stat prin Agenția Națională pentru Locuințe. mult mai mulți români vor avea dreptul să obțină o chirie într-un apartament ANL, nu doar tinerii sub 35 de ani. Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr.152/1998, o lege veche de peste două decenii.
Se lărgește cercul potențialilor chiriași
Până acum, lucrurile erau clare. Doar tinerii cu vârsta de până la 35 de ani și specialiștii din învățământ și sănătate puteau spera la o locuință ANL. Dar noua lege, votată de senatori, vine cu o excepție care schimbă datele problemei. Vor avea dreptul la o astfel de locuință și persoanele care au domiciliul, reședința sau chiar locul de muncă în raza unității administrativ-teritoriale respective.
Cum vine asta, mai exact? Practic, dacă lucrezi într-un oraș, dar nu ai neapărat domiciliul acolo, ai putea, teoretic, să aplici pentru o locuință ANL, crescând astfel șansele de a găsi o chirie decentă.
Primăriile pot cumpăra blocuri întregi
O altă noutate absolută este posibilitatea ca primăriile să cumpere direct blocurile ANL. Numai că nu oricum. Proiectul prevede clar condițiile. „Prin excepţie, locuinţele pentru tineri destinate închirierii vor putea fi vândute către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în care acestea sunt amplasate numai la solicitarea acestora, cu condiţia achiziţiei întregului bloc sau a locuinţelor nevândute, în situaţia în care a fost vândută vreo locuinţă”, stipulează proiectul.
Iar autoritățile locale au o obligație clară: trebuie să păstreze destinația acestor locuințe.
Nu le pot transforma în birouri sau spații comerciale.
Prețul de vânzare, calculat la inflație
V-ați întrebat vreodată cum se stabilește prețul? Legea clarifică și acest aspect. Valoarea de vânzare a unui bloc va reprezenta valoarea de investiție a construcției, care va fi actualizată cu rata inflației. Această rată, comunicată de Institutul Național de Statistică, se calculează de la data punerii în funcțiune a locuinței și până la momentul efectiv al vânzării.
E drept că, în situația în care unele apartamente au fost deja vândute către chiriași, valoarea de investiție a întregului imobil se diminuează cu contravaloarea acestora. Totul pare logic, la prima vedere.
Banii din vânzări rămân la autoritățile locale
Poate cea mai importantă modificare din punct de vedere financiar este ce se întâmplă cu banii obținuți din vânzarea apartamentelor către chiriașii existenți. Proiectul stabilește negru pe alb că „în situaţia în care titularii contractelor de închiriere a locuinţelor ANL solicită cumpărarea acestora, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în care acestea sunt amplasate soluţionează cererile de vânzare cu respectarea tuturor condiţiilor din Legea nr. 152/1998, cu excepţia destinaţiei sumelor rezultate din vânzare, care constituie venituri ale autorităţilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti”.
Pe bune, asta înseamnă că banii nu se mai întorc la bugetul central al ANL, ci rămân în vistieria primăriilor. O gură de oxigen pentru administrațiile locale care se plâng constant de lipsa fondurilor pentru dezvoltare.






