Legea bugetului de stat 2021, prin ochii studenţilor

0 100

În contextul pregătirilor pentru Legea bugetului de stat pentru anul 2021, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România înaintează Guvernului şi Parlamentului solicitările studenţilor privind finanţarea învăţământului superior pentru anul 2021 şi le cere să demonstreze faptul că educaţia reprezintă cu adevărat o prioritate, cum de altfel s-a declarat constant în campania electorală pentru alegerile parlamentare.

În prezent, învăţământul superior suferă de o subfinanţare cronică, stabilită cu precădere după criza economică din 2008. Se constată că indiferent de creşterile economice ulterioare anului 2008, finanţarea învăţământului superior nu a atins nici până acum niveluri cel puţin comparabile cu cele ale anului 2008. De altfel, în ciuda redresării economice, guvernanţii au iniţiat creşterea modestă a finanţării învăţământului superior abia în anul 2014.

În învăţământul din România, efectele acestui dezinteres se reflectă în performanţă scăzută în comparaţie cu alte ţări membre ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte procentul din produsul intern brut, România se află pe ultimul loc alocat educaţiei, în timp ce doar 25.8% din tinerii cu vârsta de 30-34 de ani au studii superioare, faţă de media europeană de 40%, deşi studiile arată că adulţii fără studii superioare reuşesc, cu o probabilitate de două ori mai mică, să se angajeze, să acceseze serviciile sociale de bază, să participe la viaţa democratică şi să-şi dezvolte sentimentul de coeziune socială.

În contextul economico-financiar al învăţământului, lăsând cifrele să vorbească pentru a demonstra, fără posibilitate de tăgadă, situaţia acută în care ne aflăm ca ţară, se remsrcă următoarele: România se află pe penultimul loc, în faţa Greciei, la cheltuielile pe student în standardul puterii de cumpărare, iar statisticile europene arată că 38% dintre studenţii români declară că au probleme financiare moderate. Capacitatea de cazare în cămine a scăzut în ultimii 15 ani cu 13%, în ciuda noilor locuri promise, iar cheltuielile directe subvenţionate de stat cu activităţile de consiliere şi orientare în carieră sunt mai puţin de 26 de lei/an/student, deşi doar 37% dintre studenţii români (cel mai mic procent din UE) consideră că au şanse bune de angajare după absolvire.

La cercetare, România, alături de Bulgaria, este un inovator modest, cu o performanţă în inovare sub 50% din scorul mediu al UE, şi se află pe ultimul loc la nivelul ţărilor UE. Rezultatele deficitare ale României în cercetare se observă şi în cadrul Indicatorului Global de Inovare, unde România ocupă locul 46 la nivel mondial, cu doar 35,95 de puncte din 100.

Acestea sunt doar unele din semnalele de alarmă care trebuie trase asupra situaţiei din sistemul de învăţământ superior din România. Printre propunerile ANOSR asupra Legii Bugetului de stat pentru anul 2021 sunt:

– Creşterea fondului de burse studenţeşti, garantând creşterea cuantumului burselor (creştere necesară admisă şi de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior) cu păstrarea numărului actual de bursieri;

– Creşterea subvenţiei pentru cămine şi cantine, pentru a asigura îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale studenţilor;

– Stabilirea unei subvenţii distincte pentru finanţarea activităţilor Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră (CCOC) în vederea sporirii angajabilităţii studenţilor şi flexibilităţii pe piaţa muncii;

– Asigurarea gratuităţii la serviciile Bibliotecilor Centrale Universitare prin subvenţionarea abonamentului, conform legislaţiei în vigoare;

– Creşterea substanţială a fondului de investiţii alocat Ministerului Educaţiei, pentru a permite îmbunătăţirea dotărilor universităţilor din România, departe de a fi comparabile cu cele europene;

O altă importantă solicitare ANOSR implică o creştere a bugetului învăţământului superior cu 5.687.470.734 lei, urmând ca bugetul total vizat să atingă 1,006% din PIB. De asemenea, reiterăm nevoia de finanţare corespunzătoare a cercetării cu 1% din PIB.

Deşi sistemul de învăţământ superior care necesită o reformă profundă a mecanismelor de finanţare şi gestionare a resurselor, toate acestea nu vor reuşi să producă un impact considerabil în lipsa resurselor necesare din prezent.

„Ne aflăm la primul buget care va fi propus în noua legislatură parlamentară, iar momentul va arăta dacă cu adevărat educaţia va reprezenta o prioritate, astfel cum s-a prezentat în campania electorală, şi va fi un mesaj pentru a seta direcţia în următorii 4 ani. Cifrele prezentate de ANOSR sunt alarmante, fie că vorbim de investiţii, de consilierea în carieră, situaţia financiară a studenţilor sau cercetare. Întrebarea pe care trebuie să şi-o pună guvernanţii acum este dacă vor ca peste 4 ani să fim în continuare codaşii Uniunii Europene – dacă nu, trebuie acţionat de acum” a declarat Horia-Şerban Oniţa, preşedintele ANOSR.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata