Leul românesc slăbește din nou, euro ajunge aproape de pragul 5,25 lei
Prognoza care dădea fiori la începutul anului, un euro la 5,25 lei, pare tot mai aproape de realitate. Vineri, 13 martie 2026, leul a pierdut din nou teren în fața monedei unice europene, atingând un nou prag psihologic care alimentează temerile privind o depreciere accelerată. În același timp, dolarul american, influențat de tensiunile globale și de politica monetară de la Washington, a urcat la un nivel îngrijorător. O analiză completă a cifrelor, a cauzelor care pun presiune pe moneda națională, de la deficitul bugetar la instabilitatea politică, și a efectelor pentru buzunarul fiecăruia.
Cifrele zilei: Leul, în corzi
Moneda națională a încheiat o săptămână dificilă. Dolarul american a fost cotat vineri la 4,4539 lei, înregistrând o creștere de 0,65% față de ședința precedentă, conform datelor agregate de platformele financiare internaționale. Deprecierea este și mai vizibilă dacă privim evoluția din ultima lună, perioadă în care leul a pierdut 3,59% în fața monedei americane. Singura veste relativ bună este că, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, leul încă are un avans de 2,64%.
Pentru euro, deși cursul oficial comunicat zilnic de Banca Națională a României reflectă o mișcare controlată, presiunea din piață a împins cotațiile spre un nou prag, alimentând speculațiile că ținta de 5,25 lei/euro, estimată de analiști pentru finalul anului, ar putea fi atinsă mai devreme. BNR continuă politica de a atenua volatilitatea excesivă, însă fundamentele economice par să împingă cursul într-o singură direcție: în sus.
De ce se depreciază leul?
Problema nu a apărut peste noapte. Leul este prins într-o furtună perfectă, un amestec de vulnerabilități interne și șocuri externe. Pe plan intern, economia românească bate pasul pe loc. Analiștii de la XTB prognozează o creștere economică modestă, de doar 0,8% din PIB pentru 2026, pe fondul investițiilor private prudente și al restricțiilor fiscale. Deficitul bugetar rămâne o gaură neagră, greu de ajustat, estimat la un alarmant 6,7% din PIB.
Rata anuală a inflației, deși în scădere, se încăpățânează să rămână la un nivel ridicat, 9,31% în luna februarie. Scumpirile se văd la pompă, unde motorina se apropie de pragul de 9 lei pe litru, dar și la raft. Măsuri precum majorarea salariului minim la 4.325 de lei de la 1 iulie, deși necesare social, pun o presiune suplimentară pe costurile companiilor și, implicit, pe prețuri. „Inflația rămâne principala problemă a economiei, iar scumpirile la energie pot agrava situația”, avertizează un economist citat de presă.
Peste toate acestea se suprapune un climat politic tensionat. Disputele dintre partidele din coaliție, cu acuzații de „înțelegeri pe sub masă” între PSD și AUR pentru modificarea legii bugetului, erodează încrederea mediului de afaceri. Premierul Ilie Bolojan este ținta unor atacuri constante din partea social-democraților, care vehiculează scenarii pentru înlăturarea sa din fruntea Guvernului. Această instabilitate nu este pe placul investitorilor, care preferă predictibilitatea.
Contextul extern este și mai complicat. Războiul din Orientul Mijlociu, care implică SUA, Israelul și Iranul, pune presiune pe prețul petrolului și blochează lanțuri de aprovizionare vitale, precum Strâmtoarea Ormuz. Decizia președintelui american Donald Trump de a suspenda temporar sancțiunile asupra exporturilor de petrol rusesc a creat unde de șoc în Europa, președintele Consiliului European, Antonio Costa, numind-o „îngrijorătoare”. Redresarea economică a Zonei Euro este fragilă, „anemică”, afectată de tarifele de 15% impuse de SUA și de un decalaj tot mai mare în inovare față de Statele Unite și Asia.
Avertismentul analiștilor: „Nimic nu este garantat”
Într-un raport recent, intitulat „Anul 2026, în cifre şi scenarii”, casa de brokeraj XTB trasează un tablou complex și plin de incertitudini. Concluzia este directă: România intră în 2026 cu provocări majore, iar investitorii trebuie să fie pregătiți pentru volatilitate.
Ne îndreptăm spre un an în care nimic nu este garantat. Când volatilitatea creşte, informaţia bine filtrată devine un avantaj.
Irina Cristescu, general manager XTB România
Raportul confirmă cifrele care stau la baza deprecierii leului și oferă o perspectivă completă asupra așteptărilor pentru finalul de an. Estimările cheie pentru România în 2026 sunt: o creștere a PIB de doar 0,8%, o inflație care ar urma să scadă spre 3,9% abia la finalul anului, un deficit bugetar de 6,7%, și un curs valutar care se va îndrepta gradual spre 5,25 lei/euro. Pentru piața de capital, avansul estimat este unul modest, de 5% pentru indicele BET, în timp ce dobânda-cheie a BNR, aflată acum la 5,5%, ar putea începe un ciclu de reducere în primăvară.
Presiunea pe leu vine, Deci, dintr-o multitudine de factori. Pe de o parte, diferențialul de politică monetară dintre SUA și Zona Euro influențează direct perechea EUR/USD și, implicit, cursul leu/dolar. Doar că vulnerabilitățile structurale ale economiei românești, dublate de un context geopolitic și comercial global extrem de tensionat, lasă moneda națională expusă. Rolul BNR de a tempera șocurile este esențial, dar instrumentele sale sunt limitate în fața unor dezechilibre macroeconomice atat de profunde.
Surse:
