Justiția română, ruptă în două. Înalta Curte de Casație și Justiție a pornit o acțiune-șoc, o mișcare ce aruncă în aer una dintre cele mai discutate reforme din ultima vreme. Miza? Pensiile magistraților. Potrivit informațiilor obținute de News, noua lege este acuzată de discriminare și de călcarea în picioare a principiilor europene, motiv pentru care se cere intervenția directă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Anunțul a picat marți, 10 februarie 2026, printr-un comunicat sec. Concret, Înalta Curte a cerut Curții Constituționale (CCR) să trimită o întrebare la CJUE. Vor o verificare a compatibilității legii naționale cu dreptul european, înainte ca judecătorii constituționali să dea ei înșiși un verdict final pe plan intern.
De ce a explodat bomba? Cele 5 păcate ale legii
Argumentele Înaltei Curți sunt tranșante. Taie în carne vie. Judecătorii supremi spun, direct, că reforma este fundamental greșită și poate clătina din temelii sistemul judiciar. Documentul trimis la CCR scoate la iveală cinci probleme capitale care ar încălca dreptul Uniunii Europene:
- Tratament discriminatoriu: Legea ar crea o diferență nejustificată între magistrați și alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, încălcând principiul egalității.
- Lipsa unei fundamentări riguroase: Modificările nu sunt susținute de date transparente care să permită o analiză a proporționalității. Practic, o reformă pe nevăzute.
- Reducerea siguranței financiare: Noile prevederi ar putea aduce siguranța financiară a judecătorilor sub un nivel adecvat, ceea ce le-ar putea afecta independența.
- Perpetuarea instabilității legislative: În loc să clarifice, legea continuă un șir de modificări haotice care afectează predictibilitatea sistemului.
- Regim tranzitoriu inegal: Perioada de tranziție către noul sistem este considerată inechitabilă și greu de justificat în mod obiectiv.
O justiție săracă este o justiție vulnerabilă. Aceasta pare să fie ideea de bază din spatele demersului.
Independența justiției, miza reală din spatele banilor
Nu e vorba doar de bani. Dincolo de calcule și procente, Înalta Curte insistă că adevărata miză este protejarea independenței sistemului judiciar, un stâlp al statului de drept. Comunicatul lor oficial este limpede în această privință: „Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene”. Apelând la CJUE, magistrații nu caută doar o soluție pentru propriile pensii. Ei transmit un semnal. Unul puternic. Că justiția din România se consideră parte integrantă a spațiului juridic european și folosește toate pârghiile când simte că regulile de bază sunt încălcate.
Ce spune Înalta Curte? Acuzații de încălcare a principiilor UE
Limbajul Înaltei Curți e tehnic, dar mesajul e brutal. Instituția susține că legea este „susceptibilă de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime”. Iar acestea nu sunt doar vorbe goale. Nu sunt concepte teoretice. Sunt „principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”. Cererea de sesizare a CJUE este o armă redutabilă. Prin intermediul unei decizii preliminare, instanța de la Luxemburg poate oferi o interpretare obligatorie a dreptului european, pe care CCR va trebui apoi să o aplice în decizia sa. Simplu spus, ÎCCJ a mutat tabla de șah pe teren european.
Soarta legii, în aer. Un concediu paternal ar putea bloca totul la CCR
Și, ca și cum situația nu era deja încâlcită, o întorsătură neașteptată ar putea amâna verdictul CCR programat pentru miercuri. Surse din justiție spun că judecătorul Gheorghe Stan ar fi solicitat concediu paternal. Prezența lui la deliberări este însă obligatorie, fiind necesar votul tuturor celor nouă judecători care au participat la dezbateri. Există, totuși, un precedent. Chiar președintele CCR, Simina Tănăsescu, și-a anulat un concediu la finalul anului 2025 pentru a participa la o ședință importantă. Îi va urma Stan exemplul? Dacă nu, există și varianta procedurală ca, în absența sa dar cu cvorum întrunit, cauza să fie repusă pe rol. Asta ar însemna o nouă amânare. Coincidență? Sau o pauză strategică într-un dosar de o importanță capitală?
