Mai multe federaţii de afaceri cer eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

În România, peste 100 de federații de afaceri, incluzând camere de comerț și asociații de angajatori, au inițiat un apel colectiv în vederea eliminării impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA).

Această solicitare vine în contextul discuțiilor despre bugetul de stat pentru anul 2026, reluând o temă care divide mediul de afaceri și autoritățile fiscale. Afaceriștii consideră că eliminarea impozitului ar putea aduce un suflu nou economiei, având impact pozitiv asupra atât investitorilor locali, cât și celor internaționali.

Care este motivul pentru care IMCA nu este preferat?

Introducerea IMCA, din anul 2018, a accentuat tensiunile dintre mediul de afaceri și autorități. Spre deosebire de impozitul pe profit, IMCA este perceput ca un impediment deoarece firmele sunt obligați să-l plătească chiar și în lipsa profitului. Această taxă este văzută ca o piedică în atragerea de investiții și a impulsionării competiției sănătoase pe termen lung.

RecomandăriCare sunt măsurile luate de antreprenori în privinţa impozitului minim pe cifra de afaceri?

Firmele mici și mijlocii resimt cel mai acut povara acestui impozit, care le micșorează semnificativ fondurile disponibile pentru investiții și majorări salariale, mai ales în perioadele de recesiune. Multe companii din România afirmă că IMCA le împiedică să creeze locuri de muncă și să atragă investiții străine.

Care este impactul economic al IMCA?

Deși Ministerul Finanțelor a raportat că impozitul a generat circa 5 miliarde de lei în anul 2023, actorii economici contestă necesitatea acestei taxe, descriind-o ca o sarcină suplimentară și nejustificată. Costurile sunt resimțite în special în sectoare cu profituri modeste, precum retail-ul sau transporturile. În sectoare precum industria auto sau agricultură, unde schimbările rapide de preț și cifrele de afaceri mari nu se traduc întotdeauna în profituri consistente, IMCA creează dificultăți substanțiale.

Un exemplu notabil este cel al firmelor de construcții. Un director de companie a relatat că, deși s-au înregistrat pierderi, a fost nevoit să plătească un impozit de 1,2% din cifra de afaceri. Acest fapt a fost perceput ca o barieră serioasă în calea dezvoltării durabile a afacerii.

RecomandăriTot mai multe afaceri mici si mijlocii din România apelează la soluțiile de robotică și automatizare, ca raspuns la contextul economic dificil

Care este nedumerirea în rândul comunității de afaceri

În cadrul dezbaterilor pentru bugetul pentru anul 2026, mediul de afaceri și-a consolidat vocile prin solicitări ferme către guvern de a elimina IMCA. Asociații precum Confederația Patronală Concordia au semnat apeluri publice la adresa autorităților pentru anularea acestei măsuri fiscale.

Între timp, guvernul nu a stabilit încă un curs concret. Ministrul Finanțelor a subliniat diversitatea opțiunilor existente pe masa de discuții, prioritizând menținerea unui echilibru bugetar fragil. Există scenarii care implică creșterea altor taxe ori amplificarea bazelor de impozitare pentru a compensa eventualele pierderi de venituri generate de eliminarea IMCA.

Analizele sugerează că eliminarea impozitului minim ar putea reduce PIB-ul cu 0,5-0,7%. O astfel de măsură ar putea aduce consecințe negative asupra stabilității economice, fiind în special periculoasă pentru sectoarele cu marje reduse de profit, unde unii antreprenori se tem de o explozie a insolvențelor.

Viitorul scenariilor economice în România

Discuțiile continue între reprezentanții guvernului și mediul de afaceri se vor concentra în lunile următoare pe efectele potențiale asupra economiei naționale și pe modalitățile de soluționare a problemelor actuale. Deciziile luate vor contura strategia financiară a României pentru anii ce vin, având un impact asupra politicilor fiscale și al credibilității în ochii investitorilor internaționali.

Dincolo de impactul strict fiscal al unei astfel de decizii, dezbaterea pune în lumină divergențele de priorități economice. Pe de o parte, avem preocuparea de a maximiza veniturile bugetare, iar pe de altă parte, nevoia de a crea un mediu propice dezvoltării pe termen lung a companiilor.

Oricare ar fi direcția aleasă, aceasta va avea implicații semnificative asupra traseului economic al națiunii.