Maia Sandu acuză întârzieri persistente la frontiera cu România. Cum explică Chișinăul blocajele
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că autoritățile de la Chișinău au făcut schimbările care țin de ele pentru a fluidiza trecerea frontierei cu România, dar cozile reapar periodic pe partea română, în pofida promisiunilor primite de la București. Mesajul vine într-un moment în care relația bilaterală are pe masă și proiecte mai mari, între care Autostrada Unirii și finanțarea europeană legată de ea.
Problema este ridicată, potrivit șefei statului moldovean, la fiecare întâlnire cu partea română, semn că nu este un episod punctual, ci o dificultate veche care revine după perioade scurte de ameliorare. Pentru cei care trec frecvent frontiera, asta înseamnă costuri de timp care nu dispar stabil, iar pentru transportatori înseamnă predictibilitate scăzută într-un punct esențial pentru legăturile economice dintre cele două state.
Maia Sandu a descris apăsat această limită a Chișinăului. „De fiecare dată se discută. Absolut de fiecare dată, cu ocazia fiecărei întâlniri se discută.”
Iar formularea cea mai directă a venit când a explicat unde vede blocajul: „Noi, pe partea noastră, ce putem face, am făcut. Și dacă mai există întrebări sau obiecții, putem să încercăm să îmbunătățim procesele. Pe partea cealaltă, noi nu le putem îmbunătăți.”
Chișinăul spune că promisiunile există, dar efectul nu ține
Miza nu este doar politică. Frontiera dintre România și Republica Moldova este punctul prin care circulă cetățeni, familii și transportatori, iar revenirea cozilor afectează direct timpul de tranzit și costurile de operare. Când traficul merge mai bine doar temporar, avantajul practic pentru cei care folosesc ruta se pierde rapid.
Maia Sandu a spus că nu poate indica exact ce anume blochează partea română, pentru că nici autoritățile moldovene nu înțeleg unde este obstacolul. „Nu înțelegem unde sunt obstacolele, pentru că de fiecare dată primim asigurări și am toată certitudinea că, la nivel înalt, chiar se dorește ca problema să fie rezolvată.”
Dar problema, a adăugat ea, reapare după intervale în care situația pare să se fi îmbunătățit. „Chiar dacă o perioadă funcționează mai bine, după ceva timp iarăși se revine la aceste cozi. Nu avem cum noi să rezolvăm problema pe partea cealaltă.”
Din datele publicate până acum nu reiese un termen-limită anunțat de autoritățile române și nici un plan detaliat prezentat public care să explice ce măsuri ar urma să elimine durabil timpii mari de așteptare. Nici obstacolele concrete de pe partea română nu sunt precizate în declarațiile făcute publice.
O problemă veche apasă pe o relație bilaterală care are nevoie de continuitate
Subiectul timpilor mari de așteptare la frontieră nu este nou. În ultimii ani, cele două state au discutat despre extinderea controlului coordonat, adică o formulă prin care verificările să fie făcute mai eficient, pentru a reduce durata traversării graniței. Faptul că subiectul revine constant arată că soluțiile aplicate până acum nu au produs un efect stabil.
Conform Mediafax, presiunea publică venită de la Chișinău apare și pe fondul instabilității politice de la București, unde negocierile pentru formarea unui guvern minoritar ridică întrebări despre viteza cu care pot fi împinse înainte proiectele comune. Pentru administrațiile de frontieră, lipsa unei decizii rapide se traduce de regulă în proceduri care se mișcă greu și în investiții amânate.
Întrebată dacă această instabilitate politică din România ar putea afecta relația cu Republica Moldova și proiectele comune, Maia Sandu a evitat un avertisment direct, dar a indicat limpede preocuparea Chișinăului. „Sperăm să nu afecteze. Sperăm să putem să continuăm proiectele importante pe care le-am inițiat.”
Și aici apare a doua miză. Dacă fluidizarea frontierei ține de funcționarea de zi cu zi a relației dintre cele două state, proiectele mari de conectare țin de direcția ei strategică. O graniță care se blochează periodic contrazice chiar ideea de apropiere economică și administrativă pe care Bucureștiul și Chișinăul o invocă frecvent.
Autostrada Unirii intră în discuție odată cu banii europeni din SAFE
În același răspuns, Maia Sandu a legat situația politică din România de Autostrada Unirii, unul dintre proiectele invocate drept esențiale pentru conectarea celor două țări. Pentru publicul din ambele state, miza practică este simplă: fără continuitate administrativă și finanțare pusă în mișcare la timp, proiectele de infrastructură rămân în faza promisiunilor mai mult decât în cea a lucrărilor.
Președinta Republicii Moldova a insistat asupra finanțării europene prin programul SAFE, pe care o consideră importantă pentru acest proiect. „Sper că banii din programul SAFE, care trebuiau să ajungă pentru această autostradă, vor fi în siguranță, vor fi debursați și implementați la timp.”
Numai că stadiul exact al acestor fonduri și eventualele riscuri administrative pentru debursare nu sunt detaliate în informațiile disponibile până acum. La fel, nu a fost anunțat public un calendar nou care să lege rezolvarea cozilor din vamă de pași concreți pentru extinderea controlului coordonat.
Maia Sandu a spus că subiectul nu va fi lăsat deoparte și că autoritățile moldovene vor reveni asupra lui ori de câte ori situația se înrăutățește: „Noi abordăm această problemă, o să continuăm să o abordăm, de fiecare dată când se semnalează că s-a înrăutățit situația, revenim, știm, dar nu avem cum să rezolvăm noi problema pe partea cealaltă.”
