Maia Sandu cere din nou României să rezolve cozile de la graniță.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că a ridicat în mod repetat cu autoritățile române problema cozilor de la frontieră și că partea moldoveană nu mai are ce corecta pe sectorul său, astfel că soluția depinde de București. În același timp, șefa statului de la Chișinău și-a exprimat speranța că instabilitatea politică din România nu va încetini proiectele comune, între care a numit explicit Autostrada Unirii.
Problema nu este nouă, iar tocmai această repetiție îi dă greutate politică. Maia Sandu nu a prezentat date noi despre timpii de așteptare, numărul de mașini afectate sau punctele de trecere unde blocajele sunt cele mai mari. Dar a arătat că subiectul revine constant pe agenda bilaterală și că, după perioade în care traficul se deblochează, cozile reapar.
Pentru cetățenii care trec frecvent frontiera, miza este directă: timp pierdut la vamă, transport mai greu pentru persoane și marfă și o relație bilaterală care funcționează sub potențial exact într-un punct esențial, circulația. Pentru autorități, mesajul transmis de Chișinău este și unul diplomatic: Republica Moldova spune public că a făcut partea sa și mută presiunea pe instituțiile românești.
Maia Sandu (președinta Republicii Moldova) a explicat că subiectul este pus pe masă la fiecare contact cu partea română.
„De fiecare dată se discută. Absolut de fiecare dată, cu ocazia fiecărei întâlniri se discută.”
Șefa statului moldovean a susținut că autoritățile de la Chișinău rămân dispuse să ajusteze procedurile dacă există observații, dar că nu pot interveni asupra felului în care lucrează instituțiile de pe partea românească a frontierei.
„Noi, pe partea noastră, ce putem face, am făcut. Și dacă mai există întrebări sau obiecții, putem să încercăm să îmbunătățim procesele. Pe partea cealaltă, noi nu le putem îmbunătăți.”
Chișinăul spune că primește promisiuni, dar cozile revin
Maia Sandu a mai afirmat că primește de la București asigurări că situația va fi rezolvată, fără să precizeze cine le transmite exact și nici ce măsuri concrete sunt pregătite pe partea română. Aici rămâne și una dintre marile necunoscute pentru cei afectați de blocaje: ce anume produce întârzierile din sectorul românesc și care este calendarul unei soluții stabile.
Numai că mesajul politic venit de la Chișinău este mai apăsat decât o simplă constatare tehnică. Președinta Republicii Moldova spune că nu identifică obstacolul real, tocmai pentru că la nivel declarativ primește confirmări că există voință de rezolvare.
„Nu înțelegem unde sunt obstacolele, pentru că de fiecare dată primim asigurări și am toată certitudinea că, la nivel înalt, chiar se dorește ca problema să fie rezolvată.”
Potrivit Mediafax, Maia Sandu a insistat că traficul a avut și intervale în care a mers mai bine, însă blocajele reapar după un timp. Pentru transportatori, navetiști și familiile care circulă între cele două state, asta înseamnă lipsa unei predictibilități minime: problema nu este una excepțională, ci una care revine periodic.
Șefa statului moldovean a rezumat astfel situația: „Chiar dacă o perioadă funcționează mai bine, după ceva timp iarăși se revine la aceste cozi. Nu avem cum noi să rezolvăm problema pe partea cealaltă.”
Presiunea de la frontieră se mută spre proiectele mari dintre cele două state
Declarațiile vin într-un moment politic complicat la București. România este fără un guvern cu puteri depline de 51 de zile, după eșecul a două propuneri de premier și un vot de învestitură pierdut. Iar negocierile se poartă între scenarii diferite, de la un guvern minoritar PSD până la o formulă PNL-USR-UDMR, ambele dependente de sprijin parlamentar.
Maia Sandu a evitat să lege direct această criză de o deteriorare a relației cu România, dar a formulat o așteptare clară: proiectele începute să nu fie împinse în plan secund. Pentru Republica Moldova, care are integrarea europeană drept prioritate strategică, conectarea cu România nu ține doar de circulația la frontieră, ci și de infrastructură și ancorare economică.
„Sperăm să nu afecteze. Sperăm să putem să continuăm proiectele importante pe care le-am inițiat”, a spus președinta Republicii Moldova.
Unul dintre aceste proiecte este Autostrada Unirii. Maia Sandu a indicat explicit finanțarea europeană din programul SAFE ca punct de atenție. Nu a spus că banii sunt blocați și nici nu a prezentat un efect concret deja produs de criza politică din România asupra acestui proiect. Dar semnalul trimis este că întârzierile de decizie de la București pot conta într-un dosar în care termenele de finanțare și implementare sunt sensibile.
Dar formularea sa arată și temerea de fond a Chișinăului: continuitatea administrativă. „Sper că banii din programul SAFE, care trebuia să ajungă pentru această autostradă, vor fi în siguranță, vor fi debursați și implementați la timp.”
Ce rămâne neclar pe partea românească
Din datele publice invocate acum lipsesc tocmai elementele operaționale pe care le așteaptă cei afectați direct: unde sunt blocajele de pe partea română, ce măsuri precise sunt în pregătire și cine răspunde pentru întârzierile care reapar. Nu au fost anunțate nici termene noi pentru extinderea controlului coordonat la frontieră, soluție discutată de mai mult timp pentru verificări mai eficiente și reducerea timpilor de tranzit.
Si un alt lucru este deja clar din declarațiile de la Chișinău. Autoritățile moldovene vor continua să readucă subiectul pe agenda bilaterală ori de câte ori situația se agravează, ceea ce înseamnă că presiunea publică asupra Bucureștiului nu se oprește aici.
Ultimul angajament anunțat de Maia Sandu este că Republica Moldova va ridica din nou problema „de fiecare dată când se semnalează că s-a înrăutățit situația”.
