Un studiu recent realizat în Statele Unite sugerează o abordare diferită în depistarea cancerului de sân. Aceasta vizează evaluarea riscurilor individuale, care ar putea înlocui mamografiile anuale recomandate pentru toate femeile de peste 40 de ani. În ultimele decenii, specialiștii au început să conteste eficiența modelului standard de screening, care nu ține cont de particularitățile fiecărei paciente.
Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, provocând anual peste 43.000 de decese în SUA. Până acum, soluția standard a fost mamografia anuală pentru toate femeile de la 40 de ani în sus. Această abordare nu ia în considerare variabilitatea dintre femei și factorii care pot influența riscul de cancer mamar.
Anumiți factori, cum ar fi predispoziția genetică, istoricul familial sau densitatea țesutului mamar, pot influența semnificativ probabilitatea de a dezvolta cancer la sân. De exemplu, femeile cu un risc genetic crescut sau cu un istoric familial de cancer pot avea nevoie de screening mai frecvent. Chiar și densitatea sânilor este un factor important, deoarece sânii mai denși sunt asociați cu un risc mai mare de cancer.
În plus, screeningul universal poate conduce la investigații suplimentare, care nu sunt întotdeauna necesare. Multe femei pot ajunge să facă biopsii sau alte teste invazive fără un beneficiu real, ceea ce poate genera anxietate și costuri suplimentare pentru sistemul medical. De aceea, este esențial ca metoda de screening să fie adaptată profilului fiecărei paciente.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, numit „WISDOM”, a analizat datele a peste 46.000 de femei cu vârste între 40 și 74 de ani. Rezultatele sugerează că un screening bazat pe evaluarea riscurilor individuale poate oferi rezultate comparabile cu mamografiile anuale, dar cu un număr redus de investigații inutile. Această abordare ajută la diminuarea supradiagnosticării și a numărului de teste invazive.
Participantele au fost împărțite în patru categorii de risc. Femeile cu risc scăzut, reprezentând peste un sfert din total, au fost sfătuite să înceapă screeningul la 50 de ani, cu controale la fiecare doi ani. Cele cu risc mediu, aproximativ 62%, ar trebui să efectueze mamografii la fiecare doi ani. Femeile cu risc crescut, aproximativ 8%, au fost recomandate să efectueze screening anual. În cazul celor cu risc foarte mare, 2% dintre participante, screeningul a inclus atât mamografie, cât și RMN, împreună cu consiliere personalizată din partea unui medic specialist.
Evaluarea riscurilor ia în considerare mai mulți factori, inclusiv vârsta, predispoziția genetică, istoricul medical, stilul de viață și densitatea țesutului mamar. Un aspect notabil este că, atunci când li s-a oferit opțiunea, majoritatea femeilor au preferat screeningul personalizat. Aceasta sugerează o deschidere a pacienților către noi metode de prevenție și adaptarea investigațiilor la riscurile individuale.
Dr. Laura Esserman, directorul Breast Care Center de la UCSF, a subliniat că abordarea tradițională de screening a rămas aceeași din anii 1980. Mesajul public a fost mult timp că mamografia anuală este necesară de la 40 de ani. Opinia ei este că personalizarea screeningului pentru cancerul de sân ar trebui să devină standardul.
Deși introducerea mamografiei a dus la o scădere de 30% a deceselor cauzate de cancerul de sân, numărul femeilor diagnosticate a crescut. Aceasta ridică întrebări semnificative cu privire la eficiența metodelor actuale. Personalizarea screeningului ar putea îmbunătăți identificarea cazurilor cu adevărat grave și ar putea reduce investigațiile inutile.
Cercetătorii continuă să dezvolte metode de evaluare a riscurilor. Scopul este să identifice cu precizie femeile cu predispoziție crescută pentru forme agresive de cancer la sân și să adapteze screeningul la nevoile fiecărei paciente.
În viitor, este posibil să apară algoritmi mai avansați care să combine mai mulți factori de risc pentru o evaluare și mai precisă. Totuși, implementarea acestor metode personalizate pe scară largă necesită resurse suplimentare și o informare corectă a publicului despre sănătatea femeii și prevenția cancerului mamar.
Studiul „WISDOM” continuă și va oferi rezultate suplimentare pentru a evalua eficiența acestei abordări în reducerea numărului de teste invazive inutile. În anii următori, e posibil ca recomandările pentru screeningul cancerului de sân să se schimbe, astfel încât fiecare femeie să beneficieze de investigații adaptate profilului său de risc, nu doar de reguli generale bazate pe vârstă. Aceasta ar putea face screeningul mai eficient și mai puțin invaziv pentru femeile cu risc scăzut sau mediu.
