Marcel Ciolacu, despre criza economică
Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre sfârșitul anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, potrivit evaluărilor BNR.
Astfel că, președintele PSD Marcel Ciolacu a precizat, luni, la sediul PSD, întrebat dacă România riscă să intre în recesiune anul următor, că nu ține numai de țara noastră acest lucru, menționând că în acest moment „importăm inflație”. „Important e să gestionăm cât mai bine. Nu ține numai de România. Dacă Europa intră în recesiune, automat că…Noi importăm în acest moment inflație. În Germania este cea mai mare inflație din ultimii 70 de ani”, a precizat Ciolacu. Economia României ar putea intra în recesiune tehnică, în prima parte a anului viitor. Este prognoza agenției de rating Fitch, care prevede o încetinire serioasă a economiei în 2023.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică -, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, transmite BNR miercuri, după şedinţa CA pe probleme de politică monetară
Conform BNR, escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
”Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina”, precizează Banca Naţională.
De asemenea, potrivit BNR, incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
Importante sunt, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, dar şi atitudinea băncilor centrale din regiune, mai precizează Banca Naţională în comunicatul emis după şedinţa CA.
