Ministerul Mediului demarează noi investiţii pentru platforme destinate gunoiului de grajd şi o staţie de compostare

Foto: apanoastră.ro
0

Demararea lucrărilor pentru 11 noi platforme pentru gunoiul de grajd şi pentru o staţie de compostare este pregătită de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor (MMAP), pe lângă toate cele 117 investiţii finalizate în perioada 2002 – 2020 şi cele 27 aflate în construcţie, la ora actuală,Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, transmis luni AGERPRES.

În cadrul acestei acţiuni cele 12 localităţi beneficiare ale acestei tranşe de finanţare sunt: Parva (judeţul Bistriţa Năsăud), Unguraş (judeţul Cluj), Colibaşi (judeţul Giurgiu), Şotânga (judeţul Dâmboviţa), Valea Mărului (judeţul Galaţi), Vetrişoaia (judeţul Vaslui), Saraiu (judeţul Constanţa), Tîrguşor (judeţul Constanţa), Dobrosloveni (judeţul Olt), Vadu Paşii (judeţul Buzău), Gogoşari (judeţul Giurgiu, pentru platforme) şi Prisăcani (judeţul Iaşi, pentru staţia de compostare).

Astfel, cu începere de joi 17 septembrie din anul 2020 MMAP, prin proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (CIPN), a început procedura privind licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de construcţii care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd. Iar investiţiile sunt finanţate de Guvern dintr-un împrumut de la Banca Mondială.

“Gospodărirea gunoiului de grajd la nivel de comună s-a dovedit cea mai eficientă soluţie pentru combaterea poluării cu nitraţi, având în vedere specificul României. Ţara noastră are peste 3 milioane de ferme mici sau gospodării de subzistenţă, care nu au posibilităţile necesare tratării corespunzătoare a bălegarului, fapt care generează o poluare difuză la nivelul comunelor. Investiţiile finanţate de MMAP oferă autorităţilor locale beneficiare, pe lângă platforma propriu-zisă, şi un set de utilaje destinat colectării, manevrării, compostării şi împrăştierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o maşină de împrăştiat compostul şi o cisternă vidanjă. Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecţiilor provenite de la animalele din gospodării şi din fermele mici. Staţia de compostare de la Prisăcani este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniţă), pentru a putea fi folosit ca îngrăşământ organic de bună calitate. Prin acest sistem, pe lângă beneficiile de mediu, fermierii şi gospodarii care au încheiate contracte cu platforma şi fac dovada predării gunoiului de grajd sunt consideraţi de către APIA şi AFIR conformi din punctul de vedere a capacităţilor de stocare, ceea ce îi scuteşte pe aceştia de investiţii proprii în platforme individuale”, notează Ministerul Mediului.

În momentul de faţă, odată cu implementarea proiectelor anunţate, volumul de gunoi de grajd care poate fi procesat anual prin aceste investiţii este de circa 28.500 mc, ceea ce înseamnă o cantitate de aproximativ 21.370 de tone.

În acest context, beneficiarii investiţiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT), care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanţare.

Astfel toate eforturile investiţionale sunt suportate în proporţie de aproximativ 95% de către MMAP, contribuţia locală a beneficiarilor de circa 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investiţiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de către acestea şi monitorizate de către Ministerul Mediului.

În ceea ce reprezintă planurile de viitor, bugetul de investiţii pentru perioada 2017-2022 este de 36,32 milioane de euro.

Aşadar, Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este parte a demersurilor Guvernului de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole. Proiectul, început în 2008 şi încheiat în 2017, a finanţat 86 de platforme de management de gunoi de grajd, iar acum se află în a doua fază, cea de finanţare adiţională, alocată pentru cinci ani, până în martie 2022 şi va finanţa peste 80 de comunităţi locale.

Sursa: Agerpres
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata