Moscova propune Washingtonului un târg – oprește ajutorul pentru Iran la schimb cu Ucraina
Rusia a pus pe masă Statelor Unite o ofertă cel puțin îndrăzneață, prin care Moscova se angajează să oprească schimbul de informații cu Iranul. Numai că prețul cerut la schimb este uriaș: Washingtonul să facă exact același lucru în raport cu Ucraina. Propunerea, formulată în cadrul unor contacte discrete, a fost deja respinsă de partea americană.
Un târg refuzat la Washington
Oferta vine pe fondul unor temeri tot mai mari la Washington că Moscova ar putea ajuta Teheranul cu informații extrem de utile. Mai exact, date care ar putea fi folosite pentru a lovi interesele militare americane din Orientul Mijlociu. Discuția nu e deloc nouă, ba chiar a fost confirmată la cel mai înalt nivel.
La audierea din Senatul SUA din 18 martie, directorul CIA, John Ratcliffe, a confirmat că Iranul solicită în mod activ asistență de intelligence de la Rusia, China și alți adversari ai Statelor Unite. Acesta nu a precizat public dacă aceste informații au fost deja furnizate.
Temeri și dezmințiri contradictorii
Dar de unde a apărut, pe bune, toată această discuție? Cu aproape două săptămâni înainte de audierea din Senat, pe 6 martie, Reuters relata, citând Washington Post, că Rusia ar fi oferit deja Iranului date de țintire. Informațiile vizau nave și aeronave americane din regiune. Și totuși, administrația Trump a transmis mesaje complet contradictorii pe acest subiect.
Pe 10 martie, emisarul special Steve Witkoff declara că Moscova i-ar fi transmis personal președintelui Donald Trump că nu furnizează Iranului informații despre activele militare americane. Kremlinul a repetat ulterior dezmințirea, catalogând drept „fake news” informațiile din presă privind eventuale livrări de imagini satelitare și tehnologie pentru drone către Teheran.
În paralel, Trump însuși a minimalizat public gravitatea acestor informații, spunând pe 7 martie că eventualul schimb de informații ruso-iranian nu are un impact important asupra Statelor Unite.
Mișcări militare și efecte colaterale
Iar semnalul de alarmă de la Washington nu a rămas fără ecou militar. Pe 6 și 10 martie, Reuters a relatat că Statele Unite și Coreea de Sud au discutat despre mutarea unor sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Acestea ar urma să fie relocate din peninsula coreeană direct către teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor cu Iranul.
V-ați fi gândit vreodată că o criză în Golf poate slăbi apărarea din Asia? Ei bine, temerile privind o diminuare a capacității de descurajare în regiunea asiatică au fost imediat amplificate de noi lansări de rachete efectuate de Coreea de Nord.
Lucrurile sunt, deci, complicate.
Ucraina, prinsă la mijloc
Dosarul iranian se suprapune tot mai vizibil cu cel ucrainean, iar asta nu mai e o surpriză pentru nimeni. Atitudinea președintelui american față de alianțe este, e drept, una pur tranzacțională, după cum a afirmat chiar el într-un alt context: „Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie”.
Dincolo de declarații, negocierile tripartite privind războiul din Ucraina (un format care include SUA și Rusia) au fost deja afectate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Washingtonul a cerut amânarea unei noi runde de discuții, invocând în mod direct criza iraniană.
