Moscoviții au stat la coadă peste o oră să reclame la Kremlin blocarea internetului

Zeci de persoane au stat la coadă sâmbătă, mai bine de o oră, pentru a depune petiții la sediul Administrației Prezidențiale a Rusiei. Oamenii sunt nemulțumiți de blocarea aplicațiilor de mesagerie Telegram și Whatsapp, dar și de închiderea internetului mobil.
Așteptarea a durat, în medie, o oră și jumătate.
Motivul a fost birocratic. Doar un singur ghișeu a fost deschis, în loc de zece, a explicat un activist citat de Nexta. Activiștii au estimat că aproximativ 200 de persoane s-au prezentat la recepție, însă unii au plecat din cauza timpului mare de așteptare, spunând că vor înregistra petițiile online. „Îi lasă pe oameni să intre foarte încet, au din nou un singur ghișeu deschis. Și noi am stat mult timp la coadă înăuntru. Un ghișeu s-a închis, a rămas doar unul. Totul merge foarte lent, deși de obicei procesau cererile destul de repede”, a declarat activista Dana Ciubarova pentru publicația SOTAVision.
Zona a fost împrejmuită parțial, iar la fața locului au fost prezente numeroase forțe de securitate, inclusiv ofițeri de la Centrul „E”, o unitate anti-extremism a Ministerului de Interne rus.
Opoziția încearcă să se organizeze
Acțiunea de depunere în masă a petițiilor a fost anunțată la sfârșitul lunii martie de partidul Rassvet. Formațiunea a fost fondată de Iekaterina Dunțova, politiciană căreia autoritățile i-au respins candidatura la alegerile prezidențiale.
La eveniment au fost prezenți și politicienii Iulia Galiamina și Boris Nadejdin. „Trebuie să ne asigurăm că societatea înțelege că există o mulțime de modalități sigure de a-și exprima sentimentele față de interdicție”, a declarat Galiamina pentru SOTAVision. Nadejdin a adăugat că scopul acțiunii este depunerea unui număr cât mai mare de petiții, precizând că mulți alții au depus cereri online.
Însă autoritățile reprimă orice formă de protest. Mai multe acțiuni civice împotriva blocării internetului, planificate la finalul lunii martie, nu au primit aprobarea guvernului sub diverse pretexte. Pe 29 martie, poliția a reținut 12 persoane în Piața Bolotnaia din Moscova. Cinci persoane asociate cu mișcarea anonimă „Lebăda Stacojie” au fost plasate sub arest administrativ.
Rușii se refugiază în VPN-uri
Numărul total al site-urilor aflate pe lista neagră a Kremlinului a ajuns la 4,7 milioane. Platforme majore precum Facebook, Instagram, YouTube și X sunt blocate încă de la invazia Ucrainei din 2022. Aceste restricții, combinate cu blocarea Telegram și WhatsApp, i-au împins pe mulți ruși să folosească rețele private virtuale (VPN).
Este dificil de stabilit exact câți oameni folosesc VPN-uri în Rusia. Unele estimări arată că țara ocupă locul al doilea la nivel mondial, cu aproximativ 37,6% dintre utilizatorii de internet care se bazează pe aceste instrumente pentru a ocoli cenzura.
Folosirea unui VPN nu este ilegală în Rusia. Dar autoritățile vizează tot mai mult instrumentele care permit ocolirea restricțiilor. Ekaterina Mizulina, una dintre figurile emblematice ale cenzurii online, a numit serviciile VPN „un portal spre iad”. Legea rusă interzice promovarea serviciilor VPN, iar amenzile ajung la 150.000 de ruble pentru persoane fizice și 500.000 de ruble pentru companii.
În același timp, Kremlinul folosește și alte metode pentru a descuraja utilizarea. Operatorii mobili ar putea percepe tarife de până la 150 de ruble pentru fiecare gigabyte care depășește un prag de 15 GB pe lună de trafic internațional prin VPN, potrivit Forbes Russia. Mai mult, Ministerul Dezvoltării Digitale a cerut marilor platforme, inclusiv băncilor, să blocheze utilizatorii care accesează serviciile prin VPN, iar folosirea lor este tratată ca factor agravant în dosarele penale.
O altă metodă de a restricționa accesul este limitarea internetului în sine. Autoritățile din 83 de regiuni ale Rusiei au impus cel puțin o dată întreruperi ale internetului mobil din mai 2025, invocând motive de securitate, precum atacurile cu drone ucrainene. Regiunile de graniță, precum Belgorod, Kursk și Rostov, au avut perturbări în peste 70% dintre zile.









