Kremlinul, reacție pozitivă la deschiderea unor state UE la dialog

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a calificat vineri drept „pozitivă” dorința unor țări europene, precum Italia și Franța, de a relua dialogul cu Moscova. Canalele de comunicare au fost în mare parte întrerupte după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, relatează POLITICO, citat de Știrile ProTV.

Reacția oficială a Moscovei

Comentând declarațiile recente ale unor lideri europeni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat că a luat notă de schimbarea de ton. El a apreciat importanța strategică a acestei abordări. „Dacă aceasta reflectă într-adevăr viziunea strategică a europenilor, este o evoluţie pozitivă a poziţiei lor”, a spus Peskov jurnaliștilor. Potrivit acestuia, o asemenea perspectivă se aliniază cu obiectivele Moscovei. „Acest lucru este în deplină concordanţă cu viziunea noastră”, a adăugat oficialul rus.

Liderii europeni care susțin negocierile

Deschiderea către dialog cu Federația Rusă a fost semnalată de mai mulți lideri europeni, printre care premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron. Săptămâna trecută, Meloni a propus ca Uniunea Europeană să numească un trimis special pentru discuții cu Rusia. O poziție similară a fost exprimată săptămâna aceasta și de cancelarul german Friedrich Merz, care a cerut găsirea unui „echilibru în relaţiile” cu Moscova. Apelurile reflectă o preocupare în capitalele europene privind posibilitatea ca Washingtonul să marginalizeze partenerii europeni în eventuale negocieri de pace între Kiev și Moscova.

RecomandariAlexandru Rafila anunță deschiderea unor centre de recuperare după long-COVID în România

Poziții nuanțate și opinii contrare

Reluarea imediată a dialogului nu este susținută de toți aliații occidentali ai Ucrainei. Comisia Europeană a adoptat o poziție prudentă, purtătorul de cuvânt Paula Pinho descriind negocierile cu Rusia drept „inevitabile la un moment dat”. Ea a precizat însă că momentul nu este oportun: „Nu am ajuns încă acolo”. Marea Britanie a exprimat o viziune mai fermă. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat pentru POLITICO că scepticismul privind intențiile liderului de la Kremlin este ridicat. Oficialul britanic consideră că „nu există dovezi că Putin doreşte cu adevărat pacea”. Aceste poziții diferite indică diviziuni în blocul occidental privind strategia față de Rusia.

Contextul îngrijorărilor europene

Apelurile la dialog formulate de lideri precum Meloni, Macron și Merz sunt motivate de îngrijorări strategice la nivel european. Principala temere este că Statele Unite ar putea conduce negocierile de pace între Kiev și Moscova, marginalizând Uniunea Europeană. Un astfel de scenariu ar diminua rolul geopolitic al UE și ar putea genera un acord de pace care nu corespunde intereselor de securitate europene. Numirea unui trimis special al UE, propusă de Giorgia Meloni, este interpretată ca o măsură menită să prevină această situație și să asigure o voce unitară a Europei la masa negocierilor cu Federația Rusă.