N-avem buget, dar ”cifrele arată bine”

Source: Financiarul.ro.

Perspective Optimiste și Pesimiste asupra Bugetului Național

Începând cu prima zi a lunii februarie, România se confruntă cu absența unui buget pentru 2019. Liderul politic Dragnea ne asigură că nu avem motive de îngrijorare, promițând că se va ocupa de finanțele țării. Recent, el a prezentat cu mândrie realizările guvernului, afirmând că PIB-ul României a crescut cu 25% în ultimii doi ani, iar veniturile bugetare au crescut cu 32%. De fapt, PIB-ul a evoluat favorabil în ultimii ani, crescând de la 762 miliarde lei în 2016 la 858 miliarde lei în 2017 și atingând 949 miliarde lei în 2018. Bugetul pentru 2019 se bazează pe o estimare a PIB-ului de 1.022 miliarde lei. Veniturile bugetare au urcat de la 227 miliarde lei în 2016 la 295 miliarde lei în 2018, cu unele ajustări contabile, în special pe fonduri europene, care au stârnit suspiciuni în rândul analiștilor. De la integrarea în Uniunea Europeană, PIB-ul României s-a dublat, ajungând de la 99 miliarde euro în 2006 la peste 200 miliarde euro în 2018, depășind astfel Grecia și Portugalia.

Provocările Economice Actuale

Creșterea rapidă a PIB-ului se reflectă și în veniturile românilor, cu salarii și pensii în continuă ascensiune. În sectorul public, salariile s-au dublat, iar salariul minim a crescut de la aproximativ 700 lei în 2011 la 2080 lei în 2019. Fondul de salarii a crescut de la 57 miliarde lei în 2016 la 81 miliarde lei în 2018, iar fondul de pensii a urcat de la 81 miliarde lei în 2016 la 99 miliarde lei în 2018. Aceasta înseamnă o creștere anuală de 5 miliarde euro, echivalentul a patru autostrăzi Comarnic-Brașov. Conform noii Legi a pensiilor, fondul de pensii va crește cu încă 80 miliarde lei până în 2022. Totuși, această expansiune rapidă a salariilor și pensiilor a dus la deteriorarea altor indicatori economici. Deși Dragnea subliniază cifrele pozitive, el ignoră aspectele negative, cum ar fi deficitul bugetar, inflația și datoria externă. Aceste probleme ar putea avea consecințe grave în contextul unei posibile crize economice. Economia globală, inclusiv cea europeană, dă semne de slăbiciune, iar Italia a intrat recent în recesiune tehnică. România, în schimb, continuă să ignore semnalele de alarmă, repetând greșelile din 2007-2008. O guvernare responsabilă ar trebui să înregistreze surplusuri, nu deficite. Chiar și țări precum Bulgaria și Grecia au înțeles acest principiu. Deficitul bugetar a crescut de la 22 miliarde lei în 2016 la aproape 30 miliarde lei în 2018, iar pentru 2019 se estimează o creștere la 50 miliarde lei, adică 4,7% din PIB. Aceasta este o explicație pentru întârzierea bugetului, guvernul încercând să limiteze cheltuielile în 2018. Creșterea salariilor și pensiilor a dus la o inflație de 4% și la un deficit record în balanța comercială. Industria românească, afectată de deciziile guvernamentale din ultimele decenii, nu a reușit să satisfacă cerințele consumatorilor, ceea ce a dus la o dependență crescută de importuri. Astfel, banii din economie au fost direcționați spre locuri de muncă din alte țări, în special Germania, Polonia și Italia. România continuă să înregistreze deficite comerciale anuale, cu un deficit de 15 miliarde euro în 2018 și estimări de 16,9 miliarde euro pentru anul curent.

Creșterea Datoriei Externe

În ciuda atragerii a peste 35 miliarde euro în investiții străine directe și a 30 miliarde euro din fonduri europene, România a acumulat o datorie externă care s-a dublat, ajungând de la 41 miliarde euro în 2006 la peste 100 miliarde euro în 2018. Anul trecut, România a plătit 3 miliarde euro doar în dobânzi. Această politică fiscală riscantă îndatorează generațiile viitoare pentru a susține un stil de viață pe care îl trăim acum. În ciuda cheltuielilor guvernamentale, peste 7 milioane de români se află în risc de excluziune socială și sărăcie.

Apel la Reformă Administrativă

Cu câteva momente înainte ca Titanic să se ciocnească de un iceberg, pasagerii se bucurau de o petrecere extravagantă. În mod similar, România se află în pragul unei crize economice, iar primarii din țară cer fonduri suplimentare, solicitând 77 miliarde lei. Dragnea, generos în an electoral, a cerut premierului să aloce aceste sume. Este important de menționat că și consiliile județene au bugete de aproximativ 70 miliarde lei, ceea ce înseamnă că autoritățile locale consumă anual aproximativ 140 miliarde lei. Cu toate acestea, multe comunități nu beneficiază de infrastructură de bază, cum ar fi drumuri asfaltate sau apă curentă. Administrația publică locală a devenit o povară financiară, iar reformele sunt necesare. Polonia, cu o populație de 38 milioane de locuitori, a reformat administrația sa în 1998, reducând numărul unităților administrative și asigurând servicii esențiale pentru toți cetățenii. În contrast, România, cu 3.181 de unități administrative, se confruntă cu o situație similară cu cea din perioada comunistă, iar majoritatea primăriilor depind de bugetul de stat. Avem peste 400 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, ceea ce ar justifica o reorganizare.

Este esențial ca Guvernul României să restructureze aparatul bugetar, să reducă personalul și să eficientizeze instituțiile statului. Altfel, criza economică va impune aceste schimbări într-un mod mult mai dureros.

Deputat,

Av. Dr. Remus Borza