NATO își reevaluează apărarea Europei după reducerea forțelor SUA. Ce goluri trebuie să acopere rapid aliații

Generalul Alex Grynkewich, comandantul suprem aliat al NATO, a anunțat la ILA Berlin Air Show că Alianța reevaluează planurile de apărare ale Europei după ce Pentagonul a transmis aliaților că va reduce avioanele și navele de război puse la dispoziție pentru NATO, pe fondul reorientării strategice a Statelor Unite spre regiunea Indo-Pacific și spre China.

Mai precis, NATO Force Model, planul care stabilește ce active militare sunt disponibile în etape în primele șase luni ale unui conflict, este revizuit pentru a acoperi golurile lăsate de americani. Aliații s-au întâlnit în 2-3 iunie pentru a evalua aceste lacune, iar generalul american a cerut statelor europene și Canadei să le acopere cu aeronave cu și fără pilot și cu nave navale „acum și pe termen scurt”.

Miza pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, este directă. Dacă SUA își restrâng contribuția la „capabilități limitate, dar critice”, presiunea se mută pe bugetele europene, pe viteza de achiziție și pe capacitatea industriei militare din Europa de a livra echipamente într-un termen scurt, nu în cicluri obișnuite de câțiva ani. Asta înseamnă costuri mai mari și decizii mai rapide pentru guvernele care se bazează pe descurajarea NATO în regiunea Mării Negre.

Europa și Canada așteptau de peste un an detaliile reducerilor americane, după avertismentul Washingtonului că Europa nu mai este prioritatea sa principală de securitate. Numai că natura exactă a retragerilor rămâne secretă. Rapoarte media din Germania și SUA sugerează, fără confirmare oficială, că un portavion cu grupul său de suport, un submarin, avioane de realimentare aeriană și zeci de avioane de vânătoare ar părăsi teatrul european.

Washingtonul cere soluții rapide până la summitul NATO din 7-8 iulie

Calendarul este scurt. Washingtonul vrea să știe până la summitul NATO din Turcia, din 7-8 iulie, cum intenționează aliații să acopere activele retrase. Pentru capitalele europene, diferența față de ultimul an este că discuția nu mai este despre o ipoteză, ci despre un plan de compensare cerut într-un termen de câteva săptămâni.

Generalul Alex Grynkewich a explicat la Berlin că accentul trebuie mutat pe echipamente care pot fi cumpărate și puse în serviciu repede, nu pe programe care produc efecte peste mulți ani.

„Statele Unite sunt încă angajate să furnizeze capabilități limitate, dar critice, Alianței.”

Și tot el a detaliat ce caută acum NATO în mod prioritar.

„Trebuie să ne concentrăm pe lucruri pe care le putem achiziționa rapid, pe care le putem implementa rapid și pe care le putem extinde rapid și susține în timp, iar asta se aplică și pentru sistemele de foc cu rază lungă, precum și pentru drone. Aceste tipuri de lucruri ne pot ajuta să atenuăm riscul pe termen scurt, în cazul în care ne-am afla în situația de a descuraja și a ne apăra.”

Tradus în termeni practici, statele europene sunt împinse spre achiziții cu livrare rapidă: drone, muniții, sisteme de lovire la distanță, aeronave și nave care pot intra mai repede în serviciu. Pentru România, tema nu este doar militară. Ea privește și eventualul rol în noile lanțuri de producție și furnizare europene, pe măsură ce UE își reevaluează dependența de tehnologia americană.

Dar articolul de fond rămâne capacitatea reală a Europei de a umple un gol american. Potrivit Fortune, aliații discută despre acoperirea pe termen scurt a acestor capabilități cu avioane cu pilot, drone și nave, însă dosarul public nu arată încă ce state vor prelua exact aceste sarcini și în ce proporție. Fără acest răspuns, presiunea se mută pe țările care au forțe aeriene și navale mai robuste și pe cele aflate mai aproape de frontiera estică a Alianței.

Mesajul despre Rusia nu coincide cu avertismentele europene

Reevaluarea militară are loc într-un moment în care evaluările despre riscul rus nu sunt complet aliniate în interiorul NATO. Grynkewich a susținut la Berlin că rapoartele de informații și mișcările trupelor ruse arată că „Rusia nu caută un conflict cu NATO”, argumentând că Moscova este blocată în războiul din Ucraina și are dificultăți de recrutare.

„Rusia nu caută un conflict cu NATO.”

Iar aici apare una dintre tensiunile politice ale dosarului. Mai multe guverne și servicii de informații din Europa au avertizat că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi capabil să lanseze un atac în altă parte pe continent în trei până la cinci ani, mai ales dacă obține victoria în Ucraina. Diferența dintre cele două evaluări contează pentru bani: dacă amenințarea este văzută ca apropiată, achizițiile trebuie accelerate; dacă este considerată limitată pe termen scurt, unele capitale vor încerca să amâne costurile.

Kosovo intră și el în ecuația reducerilor de forțe

NATO a anunțat vineri și reducerea forței de securitate KFOR din Kosovo, prin retragerea unor trupe și echipamente. Mișcarea vine după ce în 2023 fuseseră desfășurați 1.000 de militari suplimentari din cauza unor noi violențe. Comparativ cu acel moment de întărire, decizia actuală merge în direcția opusă, chiar dacă Alianța insistă că este o ajustare de postură, nu o retragere cu impact asupra siguranței.

KFOR a pornit de la 50.000 de militari și a fost redusă treptat de-a lungul anilor, pe măsură ce tensiunile au scăzut. SUA au acum 590 de militari în această misiune, a doua contribuție dintre cele 31 de națiuni participante, după Italia, care are 907 militari. La baza americană Camp Bondsteel din Kosovo sunt staționate și elicoptere americane Black Hawk.

Generalul Alex Grynkewich a spus că „condițiile actuale oferă o oportunitate de a optimiza în continuare dimensiunea și postura KFOR”, iar un purtător de cuvânt al său a insistat că „nu este vorba despre numere, este vorba despre optimizare și despre asigurarea siguranței și securității tuturor persoanelor care trăiesc în Kosovo și, mai general, în regiune”.

Nu există însă, în acest moment, un calendar public privind ce forțe vor pleca din Kosovo și nici dacă printre ele se vor afla militari americani. Următorul termen politic și militar este summitul NATO din Turcia, din 7-8 iulie, unde președintele Donald Trump se va întâlni cu liderii statelor aliate și unde Washingtonul vrea răspunsul european privind acoperirea capabilităților retrase.