Nava ruseasca Ursa Major se scufunda cu reactoare nucleare la bord. Destinatia era Coreea de Nord

Nava cargo rusească Ursa Major s-a scufundat în Marea Mediterană, la aproximativ 100 de kilometri de coasta Spaniei, luând cu ea la fundul mării un secret militar uriaș. Incidentul a avut loc pe 23 decembrie 2024 și s-a soldat cu moartea a doi membri ai echipajului, declanșând o alertă internațională de securitate.
Mărturia căpitanului și destinația finală
Iar povestea oficială cu utilaje civile cade rapid. Anchetatorii spanioli au aflat direct de la căpitanul rus al navei că la bord se aflau de fapt „componente pentru două reactoare nucleare similare celor utilizate pe submarine”. Actele oficiale arătau cu totul altceva (doar două „capace industriale”, macarale și containere goale), dar realitatea din cală era mult mai periculoasă.
Traseul stabilit indica plecarea din portul Ust-Luga și o probabilă redirecționare către portul Rason din Coreea de Nord. V-ați gândit vreodată cât de aproape de granițele Europei se plimbă un astfel de arsenal? Chiar dacă incidentul a avut loc lângă Spania, axa militară Moscova-Phenian ne privește direct și pe noi, având în vedere războiul care se poartă la granița României și nevoia rușilor de a obține muniție nord-coreeană în schimbul tehnologiei nucleare.
Filmul exploziilor și nava de spionaj Yantar
Cum s-a ajuns totuși la scufundare? Nava fusese escortată de două nave militare rusești de-a lungul coastelor europene. Numai că, așa cum a scos la iveală o investigație publicată recent de Mediafax, lucrurile au luat o întorsătură bruscă. Cu aproximativ 24 de ore înainte de dezastru, Ursa Major a încetinit inexplicabil. Pe 23 decembrie au urmat trei explozii chiar în apropierea camerei motoarelor. Echipajul a cerut ajutor, iar autoritățile spaniole au reușit să salveze 14 membri, în timp ce alte două persoane au murit.
Filmul evenimentelor devine și mai bizar.
La câteva ore după incident, o navă militară rusă a ajuns în zonă. Imediat au fost detectate alte patru explozii, iar cargoul s-a dus la fund definitiv. Mai târziu, o altă navă rusească suspectată de activități de spionaj, pe numele ei Yantar, a revenit exact deasupra epavei. Rezultatul a fost măsurat imediat de radare, fiind detectate încă patru explozii subacvatice.
Torpila Barracuda și avioanele americane de monitorizare
Ancheta spaniolă ia în calcul un scenariu demn de un film de acțiune. Se suspectează folosirea unei torpile supercavitante de tip Barracuda, o armă capabilă să perforeze coca navei fără să producă o explozie puternică vizibilă la suprafață. Autoritățile ar fi identificat o gaură de aproximativ 50 pe 50 de centimetri în corpul navei. Dar unii experți contestă această teorie și cred că avaria ar putea fi explicată mai degrabă prin utilizarea unei mine magnetice. Până la urmă, nici Rusia, nici Spania și nici Pentagonul nu au oferit explicații oficiale detaliate despre cauza exactă a naufragiului.
Și totuși, ce se afla exact în containere? Specialiștii bănuiesc că reactoarele transportate ar putea fi modele VM-4SG, utilizate în mod normal pe submarine nucleare rusești din clasa Delta IV. Coreea de Nord a prezentat chiar la finalul anului 2025 imagini cu ceea ce susținea că este primul său submarin nuclear. Experții militari consideră că un transfer si tehnologie către regimul de la Phenian ar reprezenta „o mișcare majoră” din partea Moscovei, fiind un motiv serios de îngrijorare pentru Coreea de Sud și aliații occidentali. Să fim serioși, nicio țară din regiune nu vrea o Coree de Nord capabilă să lanseze rachete de pe submarine greu de detectat.
Pentru a fi sigură că nu există scurgeri, armata americană a trimis de două ori în zonă aeronave speciale WC135-R. Aceste avioane acționează ca niște laboratoare zburătoare, fiind folosite de obicei pentru monitorizarea testelor nucleare și a contaminării radioactive. Din fericire, autoritățile spaniole nu au raportat existența unor riscuri radioactive în sudul Spaniei.
Epava navei Ursa Major zace acum la aproximativ 2.500 de metri adâncime, iar operațiunea de recuperare a cutiei negre este considerată extrem de dificilă de către echipele de intervenție.









