Nicușor Dan blochează numirea lui Iacobici la DIICOT și explică decizia
Președintele Nicușor Dan a refuzat propunerea de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. În schimb, șeful statului a semnat joi decretele pentru celelalte funcții de conducere de la Parchetul General, DNA și DIICOT.
Administrația Prezidențială a invocat probleme de credibilitate și integritate în cazul lui Iacobici.
Cine sunt noii șefi ai Parchetelor
Administrația Prezidențială a anunțat, printr-un comunicat, că președintele a semnat decretele pentru șapte funcții de conducere din Ministerul Public. Noii șefi de parchete își vor prelua mandatele de 3 ani începând cu 15 aprilie sau 30 iunie 2026.
Mai exact, noile numiri sunt:
- Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (începând cu 15 aprilie 2026).
- Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (începând cu 15 aprilie 2026).
- Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (începând cu 15 aprilie 2026).
- Marius-Ionuț Voineag – adjunct al procurorului general al PÎCCJ (începând cu 30 iunie 2026).
- Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct al DNA (începând cu 15 aprilie 2026).
- Marinela Mincă – procuror-șef adjunct al DNA (începând cu 30 iunie 2026).
- Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct al DIICOT (începând cu 15 aprilie 2026).
Motivele refuzului: Credibilitate și hotărâri judecătorești
Decizia de a respinge numirea lui Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost luată de președinte miercuri, 8 aprilie, și a fost explicată pe larg de Administrația Prezidențială. Potrivit comunicatului, șeful statului are o responsabilitate constituțională de a garanta că persoanele numite în funcții de conducere îndeplinesc exigențe de competență, integritate și credibilitate.
Or, DIICOT este o structură specializată care investighează infracțiuni grave, de la cele contra securității naționale la terorism, trafic de droguri și spălare de bani. asa ca, credibilitatea instituției față de societate și partenerii externi este fundamentală.
Președinția argumentează că funcția de procuror-șef adjunct implică un standard înalt de integritate, iar persoana care o ocupă „nu trebuie să ridice niciun fel de îndoieli cu privire la capacitatea sa de a exercita atribuțiile de conducere fără influențe, conflicte de interese sau vulnerabilități”.
Motivul concret al refuzului este legat direct de trecutul candidatului. „În cazul candidatului propus în persoana domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici, au fost relevate în spațiul public o serie de aspecte, unele consfințite și prin hotărâri judecătorești definitive, care ar putea afecta standardul de credibilitate instituțională al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuțiilor prevăzute de lege”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Instituția prezidențială reține că legitimitatea unui pilon al statului de drept se bazează atât pe actele emise, cât și pe respectarea celor mai înalte standarde de credibilitate la nivelul conducerii sale.
