Nicușor Dan, la Bruxelles: Prețul energiei impune o tranziție verde mai lentă

Nicușor Dan a fost direct la Bruxelles. Înaintea întâlnirii informale a liderilor europeni, mesajul președintelui a fost fără echivoc: România cere o încetinire a tranziției la energia verde. Miza? Enormă. Afectează direct buzunarele românilor și supraviețuirea firmelor de la noi, potrivit Digi24.

Pe 12 februarie, la castelul Alden Biesen din Belgia, Iohannis a intrat în dezbaterea despre viitorul economic al UE. Tema oficială, pompoasă: prosperitate și bunăstare într-o lume în schimbare. Normal. Însă, dincolo de protocol, discuțiile au atins un punct sensibil pentru România, trimisul special Digi24, Ema Stoica, raportând că liderii europeni caută o cale pentru a face continentul mai autonom economic, în special în fața Americii și a Chinei.

Prețul energiei, miza României la masa liderilor europeni

„O chestiune foarte discutată și importantă pentru România este prețul energiei”, a spus Nicușor Dan chiar înainte de discuții. O frază simplă, dar care ascunde o provocare imensă pentru economia noastră. Președintele a explicat apoi, direct, de ce Bucureștiul e prudent. „Noi suntem printre țările care doresc ca procesul de tranziție la energia verde să fie mai lent, astfel încât industriile care sunt mari consumatoare de energie să aibă timp.”

RecomandăriBruxelles revizuiește prognoza economică pentru UE. Inflația și prețul carburanților din România cresc.

Tradus: o trecere pe repede-înainte la regenerabile ar putea sufoca industrii cheie. Se adaugă rețelele, încă incapabile să susțină o piață unică a energiei, plus „taxele pe emisiile de carbon care ridică prețul pe energie”. Ce propune România? Interconectarea mai bună a rețelelor europene și, desigur, mai mult timp pentru tranziție, pentru a nu lovi în economie.

De ce are Europa 150 de companii telecom și America doar 4?

Energia e doar o piesă din puzzle. Problema reală este competitivitatea Europei. Sau, mai exact, lipsa ei în fața colosului american. Nicușor Dan a dat un exemplu care spune totul despre fragmentarea care ne trage în jos. „De exemplu, pe telecomunicații avem 3-4 companii în SUA și 150 în Europa și în felul ăsta banii pentru cercetare și dezvoltare vor fi tot timpul acolo și noi vom avea un dezavantaj competitiv.”

Surprinzător sau nu, hățișul birocratic și regulile diferite de la o țară la alta împing marile companii spre America. Președintele a insistat pe nevoia urgentă de a tăia din reguli, de a simplifica. Un detaliu, aparent minor, precum „recunoașterea diplomelor dintr-o țară europeană în alta”, poate fi decisiv pentru o firmă care vrea să crească. Toată lumea vrea ca simplificarea să se miște repede, a adăugat șeful statului.

RecomandăriGermania avertizează despre blocajul Strâmtorii Ormuz. Prețul energiei ar putea exploda.

Europa cu „două viteze” nu mai sperie pe nimeni

Liderii au discutat și ideea Ursulei von der Leyen: o strategie de dezvoltare cu „două viteze”. În trecut, acest concept a creat panică. Frica era de a nu se crea state de mâna a doua. Acum, lucrurile par să stea altfel.

Nicușor Dan a încercat să calmeze apele, spunând că situația e alta. „Nu trebuie să ne sperie ideea de Europa cu mai multe viteze… este pur și simplu o reuniune de tari, state care se coordoneaza pentru a pune idei pe masa Consiliului”. Pe scurt, e o metodă ca lucrurile să se miște mai repede. Grupurile de țări care vor să avanseze într-un domeniu o pot face, fără să mai aștepte după restul.

Strategie pe termen lung. Ce vrea Bucureștiul de la viitorul buget UE

Poziția României nu e deloc improvizată. Președinția a anunțat că, înainte de plecare, Iohannis s-a consultat serios cu miniștrii Finanțelor, Investițiilor și Economiei, plus oameni de la BNR și alte ministere importante. Se pare că aceste ședințe de pregătire vor deveni o obișnuință de acum înainte.

RecomandăriGhinea îl acuză pe Nicușor Dan de euroscepticism. USR încearcă izolarea președintelui la Bruxelles.

Miza reală se vede în viitorul buget al UE pentru 2028-2034. România e de acord să se bage bani serioși în competitivitate. Dar vrea ca la împărțirea lor să conteze și „criterii geografice pentru a reduce decalajele economice existente dintre țările europene”. Un mesaj limpede: Bucureștiul nu are de gând să rămână în urmă, indiferent câte viteze va avea Europa.