O afacere iesita din traditie

0

Există o Zi Internaţională a Iei, care se marchează la 24 iunie, așa că în campania România Fast Forward vorbim azi despre o afacere care face faimoase în toată lumea cămăşile noastre populare. Le urcă pe podium la cele mai admirate defilări de modă şi le transformă în ţinute râvnite de doamne cu gusturi fine din Occident. O afacere în care succesul este ţesut de mână şi păstrează doar modelul tradiţiei, fără strategii de marketing.

Sergiu Voicu – jurnalist Digi24: Vorbim despre tradiţii, obiceiuri şi multă pasiune, despre o afacere la care probabil nu v-aţi gândit niciodată. O afacere cu ii, iile vechi, româneşti, reînviate într-o afacere care merge foarte bine şi care a trecut graniţele României. Vorbim cu Cristina Chiriac. Cum s-a născut afacerea asta?
Cristina Chiriac – antreprenor: Am îmbrăcat întâmplător o ie, veche, care nici măcar nu era a mea, era ruptă. Ţin minte şi acum că este o ie gorjenească şi eram la o conferinţă, moderam acea conferinţă şi vorbeam de antreprenoriat feminin. Şi am observat că doamnele, în loc să fie atente la ce vorbesc eu, erau atente la ce port eu.

– Tu ai văzut-o pe Cristina la primul ei eveniment la care a purtat o ie. Ai văzut-o şi i-ai transmis şi un mesaj.

Nicoleta Munteanu – ambasador şi mentor al antreprenoriatului: Că de-acum, ia trebuie să o poarte la fiecare eveniment mare. De ce? Ia îţi dă energie.

Cristina Chiriac – antreprenor: Şi atunci mi-am dorit doar să fiu un colecţionar, să cumpăr cât mai multe ii vechi pe care să le îmbrac la cât mai multe evenimente. Mama a început să îşi sune prietenele şi să le spună: Cristina are nevoie de nişte ii. Aveam o prietenă de familie care mă cunoştea de când aveam 4 ani, Şoala Lica. Am ajuns în Dragoslavele şi mi-a întins tanti Lica vreo 20 de cămeşoaie. Erau acele cămeşi lungi, uite ca aceasta, aceasta roşie este de la ea. Eu am întrebat dacă aş putea să le tai, ea mi-a spus sub nicio formă să nu faci lucrul acesta, pentru că tăierea unei cămeşi este ca şi cum ai dezlipi sufletul de un corp. Aşa s-a întâmplat ca eu să devin colecţionar fără voie, am plecat de acolo cu vreo 15 costume populare. Am tot colecţionat şi am ajuns la vreo 150 de costume populare. Eu nu ştiu să cos. Nu sunt nici etnograf, nici designer şi atunci mă consider un novice, un pasionat al portului popular care a găsit o nişă, atât vreau să fiu.

Cristina a creat o afacere în jurul pasiunii sale, tocmai pentru a păstra vii rădăcinile româneşti.

Cătălin Orezeanu – director artistic: „Cred că a fost un magnetism pe care îl are. Poate sunt vorbe mari, dar are o capacitate de a aduna în jurul ei oameni”.

– Ai reuşit să readuci la viaţă iile tradiţionale, ai angajat oameni care să le facă de mână, ca apoi să le prezinţi în toată lumea şi să le şi vinzi.

Cristina Chiriac – antreprenor: La ora actuală, reprezentăm cea mai mare forţă de muncă pe acest segment din România. Sunt mai mult de 40 de femei cu care noi colaborăm.

În Ponoarele, judeţul Mehedinţi, Oana Pîrvan este una dintre zecile de femei talentate care ajută la păstrarea tradiţiei transmise din generaţie în generaţie şi sunt parte din proiectul Cristinei.

Oana Pîrvan – maestru popular, creator de ii: De la bunica şi de la mama am învăţat absolut tot ce ştiu acum. După ce am terminat facultatea mi-am creat un costum popular pentru mine.

I-a plăcut atât de mult să coasă, încât a renunţat la cariera muzicală şi la un loc de muncă la birou pentru a fi parte dintr-o afacere atipică.

Oana Pîrvan – maestru popular, creator de ii: Creează locuri de muncă. Ne ţine şi nouă oamenii în sat.

Mamele nu mai sunt obligate să plece în străinătate.

– Voi produceţi totul manual?

Cristina Chiriac – antreprenor: Absolut totul.

– Mai sunt astfel de afaceri care să facă acelaşi lucru?

– Nu, ceea ce facem noi este unic în România.

– Ce transmiţi în momentul în care porţi o ie?

Simona Nicolaescu – antreprenor: Eu simt că port tradiţia şi istoria românească de pe vremea dacilor şi până în prezent. Iar când porţi o ie, te simţi protejat de către tot neamul nostru românesc, oriunde te afli în lume.

Nicoleta Munteanu – ambasador şi mentor al antreprenoriatului: În America am purtat ia cu mare bucurie, în India, în Iordania am purtat ia cu bucurie. În Maldive, inclusiv în Zanzibar.
Simona Nicolaescu, antreprenor: Am călătorit peste tot în lume. Şi de câţiva ani le port peste tot cu mine. Noi, călătorind cu motocicleta şi având aşa o cutie în care să îmi intre toate lucrurile, trebuie să am neapărat în bagaj şi câteva ii. Una dintre experienţele cele mai frumoase a fost în Mexic, acolo încă mai apreciază lucrurile manuale şi de câteva ori m-au oprit şi m-au întrebat de unde sunteţi, unde se realizează astea, se uitau pe dos să vadă cusătura şi ziceau wow, impecabil e făcut.

„Atunci când eu port o ie, dincolo de tradiţiile noastre, port munca unui om de trei săptămâni sau o lună”, spune Simona Nicolaescu. Avem tendinţa să ţinem lucrurile frumoase ale noastre în lada de zestre. Arătaţi-le oamenilor! Sunt aşa de frumoase!

– Fiecare ie are o poveste. A purtat-o cineva într-un moment al vieţii, că e nuntă sau un alt moment important al vieţii. La fel de impresionantă precum povestea costumului popular este şi povestea ta de viaţă.

Cristina Chiriac – antreprenor: Singura mea zestre a fost educaţia pe care mi-am însuşit-o, cei 7 ani de acasă. Am plecat din Câmpulung Muscel şi am ajuns în Bucureşti, împotriva voinţei părinţilor mei. Am terminat facultatea, iar părinţii sperau să mă întorc acasă şi să îmi găsesc un loc de muncă călduţ. Poate sunt rebelă sau prea ambiţioasă, dar nu am acceptat şi am rămas aici să îmi croiesc un viitor pe puterile mele şi neajutată de nimeni. Am fost pe rând magazioner, şofer la bancă, contabil, contabil-şef. M-am angajat la aviaţia utilitară un an de zile.

Cristina Chiriac – antreprenor: Lor li se părea că este sub demnitatea mea umană, ca eu să mă apuc şi să vând ii. Există nişte afaceri de familie pe care aş fi putut să le gestionez. Însă eu am simţit o chemare. Pentru mine a însemnat că renasc şi că trăiesc.

sursa digi24.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close