Despre planeta Marte, că este „planeta roșie” este datorită nuanței sale caracteristice, ar putea avea o origine diferită a culorii sale decât se credea anterior. O echipă de cercetători a identificat o posibilă sursă a acestei culori, punând sub semnul întrebării teoria dominantă acceptată de comunitatea științifică, scrie CNN.
De-a lungul decadelor, explorarea intensivă a planetei Marte prin intermediul sondelor spațiale și al roverelor a oferit numeroase date despre compoziția sa. Se considera că aspectul roșiatic al planetei provine din oxidarea fierului din rocile de suprafață, un proces asemănător formării ruginii pe Pământ. Această oxidare ar fi avut loc prin reacția fierului cu apa și oxigenul din atmosferă, formând oxizi de fier care, în timp, au fost dispersați de vânturile marțiene.
Însă noile cercetări sugerează că mineralul responsabil pentru această colorație ar putea fi ferihidrita, un oxid de fier care se formează în prezența apei reci. Această descoperire, publicată în revista Nature Communications, ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg istoria climatică și geologică a planetei Marte, precum și posibilitatea ca aceasta să fi fost locuibilă în trecut.
O nouă perspectivă asupra istoriei lui Marte
În trecut, analizele bazate pe observațiile sondelor spațiale au sugerat că principalul compus responsabil pentru culoarea planetei este hematitul – un mineral uscat, format prin reacția rocilor cu atmosfera marțiană de-a lungul miliardelor de ani. Această teorie presupunea că oxidarea fierului s-a produs după ce Marte și-a pierdut lacurile și râurile, într-o perioadă de secetă prelungită.
Însă, folosind date colectate de mai multe misiuni spațiale și replicând în laborator praful marțian, cercetătorii au identificat prezența ferihidritei. Acest mineral se formează rapid în ape reci și sugerează că Marte a „ruginit” mai devreme decât se credea inițial, pe când apa încă exista pe suprafața sa.
„Marte rămâne planeta roșie”, a declarat Adomas Valantinas, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral la Universitatea Brown. „Doar că înțelegerea noastră despre motivul pentru care Marte este roșie s-a transformat complet.”
Care este analiza prafului marțian?
Cercetătorii au fost întotdeauna curioși să afle compoziția exactă a oxizilor de fier din praful marțian, deoarece acest lucru ar putea oferi indicii despre condițiile climatice din trecutul planetei. Cu toate acestea, studiul prafului a fost dificil, deoarece particulele sale sunt extrem de fine, având dimensiuni de doar câțiva nanometri, ceea ce le face dificil de analizat.
Oxidarea fierului poate avea loc atât în condiții uscate, prin eroziune și expunere la atmosferă, cât și în prezența apei, în soluri și lacuri
În acest sens, Briony Horgan, profesor de științe planetare la Universitatea Purdue și co-investigator al misiunii roverului Perseverance, explică faptul că oxidarea fierului poate avea loc atât în condiții uscate, prin eroziune și expunere la atmosferă, cât și în prezența apei, în soluri și lacuri.
Însă, ferihidrita s-a format în ape reci, înainte ca Marte să devină un deșert înghețat
Noua analiză sugerează că ferihidrita s-a format în ape reci, înainte ca Marte să devină un deșert înghețat. Studiul combină pentru prima dată observațiile orbitale cu experimente de laborator pentru a susține această ipoteză.
„Această cercetare încearcă să identifice ce tip de oxid de fier ar putea fi responsabil pentru culoarea roșie a prafului marțian, ceea ce ne-ar putea ajuta să înțelegem procesul prin care acesta s-a format și momentul în care a avut loc”, a explicat Horgan.
Pentru acest studiu, echipa lui Valantinas a utilizat datele colectate de mai multe sonde, inclusiv Mars Express și ExoMars Trace Gas Orbiter ale Agenției Spațiale Europene, dar și Mars Reconnaissance Orbiter al NASA, precum și date de la roverele Curiosity, Pathfinder și Opportunity.
Folosind camera de înaltă rezoluție CaSSIS a sondei ExoMars, cercetătorii au reușit să analizeze dimensiunea și compoziția particulelor de praf marțian. Apoi, în laborator, au creat o replică a acestuia, folosind diverse tipuri de oxizi de fier și măcinându-le până la o dimensiune de 1/100 din grosimea unui fir de păr uman.
Prin utilizarea spectrometrelor de reflexie, echipa a comparat datele din laborator cu cele obținute de sondele orbitale. Rezultatele au indicat că până și cele mai prăfuite regiuni ale planetei conțin minerale bogate în apă, iar ferihidrita s-a dovedit a fi cea mai apropiată corespondență cu praful marțian, nu hematitul.
Un trecut mai umed decât se credea?
Întrebarea despre originea culorii lui Marte persistă de mii de ani. Romanii au numit planeta după zeul războiului datorită asemănării cu sângele, iar egiptenii o numeau „Her Desher” – „cea roșie”.
Descoperirea că această culoare ar putea proveni dintr-un mineral care conține apă, și nu dintr-o formă uscată de oxid de fier, ridică noi întrebări despre trecutul planetei.
„Deoarece acest strat de rugină hidratată acoperă cea mai mare parte a suprafeței marțiene, sugerează că, în trecut, Marte a avut mult mai multă apă lichidă decât credeam”, a explicat Valantinas.
„Acest lucru indică faptul că planeta ar fi putut avea un mediu potrivit pentru viață”
Nu este clar exact când s-a format ferrihidrita, însă, deoarece ea se formează în ape reci, este posibil ca procesul să fi avut loc acum aproximativ 3 miliarde de ani, în timpul unei perioade intense de activitate vulcanică pe Marte. Această activitate ar fi putut topi ghețarii, generând interacțiuni între apă și roci – condiții favorabile formării ferihidritei.
Mai mult, cercetătorii cred că acest mineral nu se află doar în praf, ci și în straturile de rocă marțiană. Singura modalitate de a confirma această teorie este prin aducerea de mostre pe Pământ. NASA și ESA intenționează să facă acest lucru prin programul Mars Sample Return, cu o serie de misiuni complexe planificate pentru începutul anilor 2030.
„Odată ce aceste mostre ajung în laboratoarele noastre, vom putea măsura exact câtă ferrihidrită conține praful marțian și ce ne spune acest lucru despre istoria apei și posibilitatea existenței vieții pe Marte”, a declarat Colin Wilson, cercetător al misiunii ExoMars Trace Gas Orbiter și Mars Express.
Între timp, descoperirea ridică noi mistere: unde s-a format inițial ferihidrita înainte de a fi împrăștiată pe întreaga planetă și care era compoziția exactă a atmosferei marțiene în acel moment?
Practic, „Ferihidrita este frecvent întâlnită în solurile umede de pe Pământ, unde apa circulă rapid, fie din topirea zăpezii, fie din precipitații intense”, explică Horgan. „Am găsit indicii ale ferihidritei și în sedimentele lacustre din craterul Gale, pe care îl explorează roverul Curiosity. Cel mai bun mod de a rezolva acest puzzle ar fi să obținem o mostră de praf marțian și să o analizăm în laboratoarele noastre de pe Pământ.”
Sursa – www.antena3.ro
