Orbán blochează 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și acuză un complot UE
Tensiune maximă la Bruxelles, unde premierul ungar Viktor Orbán a blocat un împrumut important de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Decizia sa sfidătoare a stârnit furia liderilor europeni, care au catalogat gestul drept „inacceptabil”. Mărul discordiei pare să fie întreruperea fluxului de petrol rusesc ieftin prin conducta Druzhba, o situație pe care Orbán o consideră sabotaj, în timp ce Kievul susține că a fost rezultatul unui atac rusesc cu drone.
„Nimeni nu poate șantaja Uniunea Europeană”
Reacțiile nu au întârziat să apară. António Costa, președintele Consiliului European, de obicei un personaj diplomat, a condus tirul criticilor la adresa lui Orbán cu un avertisment tăios. „Nimeni nu poate șantaja Consiliul European. Nimeni nu poate șantaja instituțiile Uniunii Europene,” a declarat Costa.
Un diplomat prezent la discuții a descris atmosfera ca fiind „înflăcărată”. În timp ce toți liderii stăteau pe scaunele lor, iar președintele Zelenski se adresa prin videoconferință, se pare că Orbán se plimba agitat prin încăpere, expirând zgomotos. Costa a criticat retorica ambelor părți, atât a lui Orbán, cât și a lui Zelenski, dar a subliniat că Ungaria pune pe masă condiții imposibile, cum ar fi garantarea siguranței tranzitului de petrol în timp ce Rusia continuă să bombardeze Ucraina.
Orbán acuză un complot pentru înlăturarea sa
La plecarea de la summit, premierul maghiar a reluat ideea că întreruperea conductei Druzhba este o încercare intenționată de a-i submina campania electorală, după 16 ani neîntrerupți la putere. Cum vine asta? Orbán susține că există forțe la Bruxelles care îi vor plecarea. „Instituțiile europene, inclusiv părți ale Comisiei și Parlamentului European, ar dori o schimbare de guvern în Ungaria. Și o finanțează,” a acuzat el.
Fără un plan B pentru finanțarea Ucrainei, Uniunea Europeană are acum două căi de ieșire. Fie se asigură că petrolul rusesc ajunge din nou în Ungaria și Slovacia – o sarcină care, potrivit lui Zelenski, ar putea dura între patru și șase săptămâni – fie disputa se va rezolva la urne pe 12 aprilie, când maghiarii merg la vot.
Războiul din Iran, un alt punct fierbinte
Dar problemele nu s-au oprit la Ucraina. Celălalt război, cel din Orientul Mijlociu, a fost un subiect la fel de încins. Liderii au cerut „de-escaladare și reținere maximă” și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva instalațiilor de energie și apă”. Apelul vine după ce Iranul a lovit situri energetice cheie din Golf, inclusiv facilitatea de export de gaz natural lichefiat Ras Laffan din Qatar, ca răspuns la un atac israelian asupra zăcământului de gaz South Pars. Rezultatul? Prețurile gazelor naturale au explodat, crescând cu 30%.
CEO-ul QatarEnergy, Saad Sherida al-Kaabi, a avertizat că Belgia și Italia vor fi afectate, compania nemaiputând să-și îndeplinească integral obligațiile contractuale. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat „măsuri temporare, adaptate și țintite” pentru a tempera prețurile la electricitate, sugerând ajutoare de stat și o posibilă scădere a taxei pe electricitate (în prezent, mult mai mare decât cea pe gaz).
„Războiul Iranului este războiul Europei”
Iar viziunea europeană asupra conflictului din Iran riscă să aibă consecințe neașteptate. John Bolton, fostul consilier pe probleme de securitate națională al lui Donald Trump, a criticat dur reacția UE, numind conflictul din Iran „războiul Europei”.
Pe bune? V-ați fi gândit la asta? Bolton argumentează că pericolul este mult mai aproape decât pare. „Europa este la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, expusă riscului de atacuri nucleare dacă Iranul obține arme nucleare,” a declarat Bolton pentru Euronews. „Are capacitatea de a lovi Europa Centrală și de Est cu rachete – nu Statele Unite.” El a avertizat că lipsa de implicare a Europei în Iran ar putea fi o „invitație” pentru Trump să decidă că „Ucraina nu este războiul Americii”.
Israel cere Europei să renunțe la diplomație
Poziția sa este similară cu cea a Israelului. Daniel Deron, ambasadorul Israelului la Națiunile Unite în Geneva, a criticat abordarea ezitantă a Europei. „Auzim multe apeluri la diplomație din partea europenilor, dar cred că nu este timpul pentru diplomație, este timpul să punem capăt diplomației și să începem să vedem o schimbare în Iran,” a spus Deron.
Într-o notă separată, dar relevantă pentru jocurile de putere din regiune, premierul interimar al Bulgariei, Andrey Gyurov, a clarificat că aderarea țării la „Board of Peace” al președintelui Trump a fost „decizia unui singur oligarh” și nu reflectă consensul politic de la Sofia.
