Orbán blochează 90 de miliarde de euro pentru Ucraina la un summit UE tensionat
Liderii celor 27 de state membre UE se reunesc astăzi la Bruxelles pentru un summit important, eclipsat însă de două războaie în plină desfășurare – unul în Orientul Mijlociu și celălalt în Ucraina. Deși agenda inițială viza competitivitatea economică, izbucnirea războiului dintre SUA, Israel și Iran a aruncat piețele globale în haos și a dus la explozia prețurilor la energie, forțând liderii să revină în modul de criză.
Șantajul lui Orbán pe conducta Druzhba
Toți ochii sunt ațintiți asupra premierului ungar Viktor Orbán. Decizia sa de a bloca un împrumut UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în ultima etapă a procesului legislativ, a provocat furie generalizată. Până la urmă, cum s-a ajuns aici? Orbán și-a dat acordul politic pentru împrumut în decembrie, după ce a negociat o exceptare de la contribuțiile financiare alături de Slovacia și Republica Cehă.
Dar Orbán a pus de atunci veto pe împrumut pe fondul întreruperii livrărilor de petrol către Ungaria prin conducta Druzhba. El susține că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a închis conducta din „motive politice”. Kievul, în schimb, afirmă că o parte a conductei din Ucraina a fost avariată într-un atac rusesc cu drone la sfârșitul lunii ianuarie. Disputa a devenit un punct central în campania de realegere a lui Orbán, care încearcă să prezinte Kievul și Bruxelles-ul drept complici în susținerea rivalului său, Péter Magyar.
Exasperarea în celelalte capitale europene a atins cote maxime. „Este absolut inacceptabil ca un acord convenit de lideri in decembrie sa fie luat ostatic cu conditii care nu au legatura si asta creeaza un precedent periculos”, a declarat un diplomat de rang înalt, care a numit veto-ul de ultim moment un „punct de cotitura” în comportamentul lui Orbán.
Războiul din Iran și agenda lui Trump
Discuțiile despre Orientul Mijlociu se vor concentra pe consecințele economice ale războiului, în timp ce europenii continuă să se distanțeze de conflictul în sine, în ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump pentru asistență. Chiar în această dimineață, o acțiune a ONG-ului Greenpeace a acoperit clădirea Berlaymont a Comisiei Europene cu cuvintele „Trump Towers” și „Resist Trump’s agenda”.
O demonstrație cu impact.
Poliția a oprit protestul și trei persoane au fost arestate. Guvernele UE au rezistat presiunii americane de a trimite fregate în Strâmtoarea Ormuz pentru a restabili fluxul de petrol și gaze. Iar situația escaladează, Trump amenințând peste noapte că va „arunca în aer în întregime” zăcământul de gaz South Pars din Iran, după ce Teheranul a lovit complexul energetic Ras Laffan din Qatar.
Rift major pe tema poluării industriale
Creșterea prețurilor la energie, ca urmare a presiunii războiului din Iran asupra aprovizionării globale, a scos la iveală o ruptură majoră în interiorul UE. Un grup de 10 țări, printre care Cehia, Italia, Ungaria și România, solicită o revizuire a normelor privind stabilirea prețului carbonului (cunoscute ca sistemul ETS), pe care le consideră un „risc existențial” pentru industria europeană. Aceste țări susțin că sistemul elimină prea repede alocările gratuite de emisii, punând presiune suplimentară pe sectoare strategice.
În tabăra opusă se află opt țări, inclusiv Olanda, Spania și Suedia. Acestea argumentează că tocmai criza din Orientul Mijlociu demonstrează vulnerabilitatea blocului din cauza dependenței continue de combustibilii fosili. Iar Comisia Europeană, prin vocea Ursulei von der Leyen, a respins deja apelurile de a modifica regulile.
Petrecere cu gust amar la Partidul Popular European
Miercuri, la aniversarea de 50 de ani a Partidului Popular European (PPE), s-au ciocnit pahare de șampanie, dar atmosfera a fost umbrită de un scandal. Conducerea celei mai vechi forțe politice din Europa se confruntă cu acuzații că și-a coordonat activitatea în Parlamentul European cu forțe anti-UE, inclusiv cu partidul de extremă dreapta german AfD, printr-un grup de WhatsApp. V-ați fi gândit că fix la aniversare ies la iveală astfel de lucruri?
Episodul sugerează o cooperare instituționalizată și arată că bariera care interzice colaborarea cu partide considerate toxice se prăbușește la Bruxelles. „A fost o greșeală majoră”, a declarat, sub protecția anonimatului, un membru de marcă al partidului. Un fost europarlamentar german a adăugat: „Aceasta este o problemă foarte delicată pentru noi: în țara mea, alegătorii noștri nu tolerează așa ceva”.
Islanda vede aderarea la UE ca pe o plasă de siguranță
Într-un context global instabil, Islanda ia în considerare serios aderarea la UE. Ministrul de externe al Islandei, Thorgerdur Katrín Gunnarsdóttir, a declarat că apartenența la UE ar putea consolida securitatea economică și ar oferi protecție, chiar dacă țara este deja membră NATO. Reykjavík a privit cu îngrijorare când Trump a afirmat în ianuarie că va „lua” Groenlanda.
totusi, ministrul avertizează că dezbaterea despre Brexit din Marea Britanie este o lecție importantă. „Toată lumea știe despre Brexit și toate minciunile care au fost puse pe masă în acel proces”, a spus ea. „Nu va fi o plimbare ușoară, dar la final, știi, trebuie să ai încredere în națiune.”
