Parlamentul bulgar blocheaza anchetarea oligarhilor. Prima decizie a partidului PB la Sofia
Chiar în prima zi lucrătoare a noului legislativ de la Sofia, partidul Bulgaria Progresistă (PB) fondat de Rumen Radev a generat o dispută politică majoră. Formațiunea pro-rusă a refuzat să susțină propunerile pentru crearea unor comisii parlamentare care să vizeze figuri influente și oligarhi locali precum Delyan Peevski și Ivo Prokopiev.
Abțineri decisive la început de mandat
Abținerile deputaților PB s-au dovedit pur și simplu decisive.
Aceste voturi au împiedicat efectiv înființarea ambelor comisii propuse pentru anchetarea oligarhilor bulgari. Liderul grupului parlamentar PB, Petar Vitanov, a respins ferm utilitatea unor astfel de organisme de investigație. El a argumentat clar că „comisiile temporare sunt doar PR” și a insistat că vor urma în curând acțiuni mult mai substanțiale. Dar v-ați gândit oare dacă marii investitori instituționali au timp să aștepte aceste acțiuni viitoare? Vitanov a adăugat că Peevski face parte din cadrul oligarhic al țării, subliniind că partidul său nu depinde de sprijinul GERB sau DPS, deși menține dialogul parlamentar cu toate grupurile. Iar informațiile obținute și publicate recent de Newsweek arată că voturile au fost interpretate ca un semnal al abordării prudente a partidului față de confruntările structurate în jurul influenței oligarhice. Asta se întâmplă în ciuda promisiunilor sale publice de a contesta structurile de putere înrădăcinate.
Promisiuni mutate în curtea executivului
În cadrul aceleiași dezbateri tensionate, Slavi Vassilev, un alt deputat PB, a apărat decizia de a nu sprijini inițiativa. El a numit comisiile „o palavre” care nu pot produce rezultate reale. Vassilev a susținut că decizii semnificative vor fi luate ulterior de Consiliul de Miniștri. Acolo se vor discuta aspecte sensibile, cum ar fi securitatea și supravegherea instituțională a lui Peevski. PB va acționa abia odată ce structurile de guvernare vor fi complet formate (punând accent pe reținere și ordine procedurală, mai degrabă decât pe anchete parlamentare imediate).
Și aici intervine o dinamică economică pe care o resimțim direct. Când instabilitatea politică și protejarea oligarhilor dictează agenda la sud de Dunăre, capitalul străin evaluează riscul pentru întreaga regiune balcanică, iar România, cu o datorie publică ajunsă la 227 miliarde de euro comparativ cu cele doar 34 miliarde ale Bulgariei, simte imediat presiunea pe costurile de finanțare atunci când vecinii trimit semnale confuze piețelor. E drept că bursele europene sancționează rapid orice derapaj de la transparența instituțională.
Refuzul de a legifera spețe individuale
O altă poziție internă a fost conturată de Anton Kutev. Acesta a insistat că partidul nu va emite acte normative pentru cazuri izolate. Declarația sa din plen a fost lipsită de echivoc.
„nu vom adopta legi pentru a rezolva cazuri private”, a precizat Kutev. El a susținut că deciziile privind aranjamentele de securitate și acțiunile instituționale ar trebui să rămână strict în competența organismelor de stat autorizate. Abordarea PB a fost prezentată către publicul larg ca un efort de a restabili funcționalitatea instituțională. Mai exact, Adunarea Națională nu ar trebui să acționeze ca un organism de anchetă care vizează politicieni individuali. Numai că reprezentanții opoziției din „Bulgaria Democrată” au replicat dur la acest argument. Ei au susținut că aceste comisii parlamentare reprezintă instrumente absolut necesare pentru a examina presupusele rețele oligarhice și protecția instituțională de care se bucură anumiți actori economici.
Mandat pentru ordine și control mediatic
Grupul PB a susținut constant că astfel de mecanisme riscă să se transforme în forumuri politizate fără consecințe practice. Controversa a crescut după declarațiile care legau funcția parlamentară și statutul de securitate al lui Peevski de reforme mai ample de guvernare. Oficialii partidului pro-rus au sugerat că măsurile simbolice, cum ar fi transformarea biroului 222A într-un muzeu sau spațiu de lectură, au demonstrat deja o schimbare în cultura instituțională. Oponenții politici au susținut că aceste gesturi nu înlocuiesc sub nicio formă măsurile substanțiale de responsabilitate. Până la urmă, deciziile economice majore necesită predictibilitate, nu doar mișcări de imagine.
Vassilev a declarat că PB a intrat în parlament cu un mandat clar din partea alegătorilor de a asigura „ordinea, decența și eficiența”. Tot el a semnalat un detaliu organizatoric strict. Pe viitor, comunicarea cu mass-media va fi mult mai controlată, doar anumiți reprezentanți desemnați ocupându-se de interogatoriile publice. Disputa privind comisiile a devenit un test timpuriu al poziționării politice a noii majorități, pendulând între intenția de a confrunta rețelele de influență și preferința pentru decizii conduse de executiv.
