Trump amenință cu taxe de 25 la sută pentru mașinile din Europa. Cum răspunde Bruxelles la presiuni
Blocul comunitar se află la o răscruce critică în ajunul Zilei Europei, prins într-o menghină geopolitică. Rusia amenință constant cu extinderea teritorială, în timp ce China pune presiune pe politica industrială a continentului. Dincolo de aceste fronturi, Donald Trump a amenințat direct că va majora taxele vamale pentru mașinile fabricate în UE de la 15 la sută la 25 la sută.
Tensiunile comerciale dictează noile strategii de apărare
Liderii europeni realizează acum că trebuie să accelereze un plan B pentru securitatea continentului, în cazul în care Statele Unite nu vor mai dori să apere aliații. Și totul pornește de la presiunea economică uriașă venită dinspre Washington.
Într-o analiză publicată recent de Euronews, jurnalista Shona Murray explică dinamica complicată dintre aliați. „Cred că [Trump] a ajutat pana la urma la unificarea Europei. A durat ceva timp, și s-au dat peste cap pentru Donald Trump”, a declarat aceasta. „Dar cred că totul a ajuns la un punct critic în ianuarie, când Donald Trump a amenințat teritoriul Danemarcei și a spus că va prelua Groenlanda.”
E drept că europenii sunt forțați să gândească independent. Murray a subliniat că liderii UE știu că „trebuie să se miște mult mai repede, independent, departe de arhitectura de securitate a Statelor Unite. Cum vor face asta este altă problemă, deoarece sunt atât de interconectați, dar o vor face.”
Iar dilema de la Bruxelles nu rămâne doar o problemă a marilor capitale occidentale. Când arhitectura de securitate a Europei se schimbă și se discută taxe vamale majorate pentru industria auto, economia României resimte șocul direct, de la presiunea pe bugetul de apărare până la costurile de export pentru fabricile de la Mioveni și Craiova. Orice barieră comercială impusă mașinilor europene lovește inevitabil și în lanțurile de aprovizionare locale.
Calculele privind Ucraina și izolarea Moscovei
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ales o strategie de calmare a apelor în relația cu partenerii americani.
Cifrele și deciziile comerciale vorbesc de la sine.
Ea a fost „atât de dornică să accepte” taxa de 15 la sută la Turnberry, terenul de golf al lui Trump din sud-vestul Scoției, unde a fost semnat anul trecut acordul comercial UE-SUA. „Cred că este atât de mult în joc, și cum arată acea poziție, și ce obține? Cred că decizia UE, cel puțin a președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, este una de conciliere, deoarece vrea să se asigure că Donald Trump rămâne de partea lor când vine vorba de Ucraina și de securitatea europeană generală. Și asta este mai presus de orice altceva”, a explicat Murray.
Dar cum rămâne cu unitatea internă a blocului comunitar? Tomi Huhtanen, directorul executiv al Wilfried Martens Centre for European Studies, aduce în discuție plecarea premierului maghiar Viktor Orbán de la masa Consiliului. Orbán avea reputația de principal obstacol în calea ajutorului pentru Kiev.
„Aș spune că Europa a fost unită în privința Rusiei. Am avut problema cu Ungaria, dar acum acea problemă a dispărut”, a precizat Huhtanen. „Cred că premierul polonez [Donald] Tusk a comentat deja acest lucru, spunând cum atmosfera este deja diferită față de înainte.”
Numai că situația de pe front rămâne critică. „Ceea ce vedem este că Rusia devine din ce în ce mai disperată. Deoarece nu reușesc să câștige teren, atacă populația civilă din Ucraina din ce în ce mai mult”, a adăugat Huhtanen.
Diviziuni culturale pe scena internațională
V-ați gândit vreodată că până și un concurs muzical poate reflecta fidel fracturile geopolitice majore? Ediția a 70-a a Eurovision Song Contest se desfășoară sub umbra unui protest masiv.
Spania, Islanda, Irlanda, Slovenia și Olanda nu vor lua parte la competiție (ca parte a unui boicot legat de participarea Israelului). European Broadcasting Union a confirmat prezența Israelului la sfârșitul anului trecut, în ciuda acțiunilor din Gaza, Cisiordania și Liban.
Dean Vuletic, istoric și autor, a explicat că decizia celor cinci radiodifuzori naționali de serviciu public „arată că există diviziuni în Europa cu privire la modul de a redefini relațiile cu Israelul.”
Până la urmă, competiția cu sloganul permanent „Uniți prin muzică” se transformă într-un test politic. „Ceea ce vom urmări anul acesta la Eurovision, cea mai mare problemă politică va fi cum se descurcă Israelul la vot și dacă Israelul reușește să se descurce la fel de bine ca în ultimii doi ani și cum va fi interpretat acest lucru din punct de vedere politic”, a declarat Vuletic.
Istoricul notează că evenimentul „rămâne cel mai mare eveniment cultural care îi unește pe europeni.”
„Acest boicot nu va schimba asta. Trebuie să așteptăm și să vedem care va fi de fapt moștenirea continuă a boicotului și cum s-ar putea schimba Eurovision în anii următori, având în vedere perioada foarte turbulentă în care ne aflăm”, a adăugat el.
Anul trecut, radiodifuzorii au contestat sistemul de vot după ce un sprijin public masiv pentru melodia Israelului a făcut ca aceasta să rateze la limită victoria.
