Participarea ţării noastre la Bienala de la Veneţia
România beneficiază de o poziție remarcabilă în cadrul Bienalei de la Veneția, a afirmat marți ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
„Am două motive principale. Primul este numărul impresionant de vizitatori. De exemplu, anul trecut, Bienala de Artă a atras peste 600.000 de persoane, iar cu doi ani în urmă, Bienala de Arhitectură a fost vizitată de aproape 300.000 de oameni. România este singura țară care dispune de două spații de expunere la Bienală: Pavilionul României, construit cu eforturi personale de Nicolae Iorga în 1940, și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția”, a declarat Gheorghiu la Biblioteca Națională.
Ministrul Culturii a participat la o conferință de presă dedicată proiectului Fading Borders, câștigător al competiției naționale pentru a reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – Biennale di Venezia.
El a subliniat că, „de fiecare dată, proiectele României au fost concepute cu atenție de autori, selectate cu grijă de comisiile de concurs, monitorizate de comisarul Attila Kim și apreciate de critici și public”.
„Anul acesta, Ministerul Culturii a colaborat strâns cu Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe și Uniunea Arhitecților din România pentru a asigura sprijinul instituțional și financiar necesar proiectului care ne va reprezenta timp de șase luni”, a adăugat ministrul.
El a menționat, de asemenea, creșterea fondurilor ministeriale pentru acest proiect.
Președintele interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, a subliniat că ICR este partener la Bienala de Arhitectură „prin mai multe canale de sprijin”.
„Am crescut finanțarea la 200.000 de lei. Aceasta nu include costurile din bugetul ICR Veneția, care sunt alocate Bienalei, ci doar cele care vin direct de la București. Am susținut, prin onorarii, juriul acestei Bienale, promovarea la fața locului, cazarea artiștilor și alte aspecte logistice”, a explicat Taloș.
El a evidențiat avantajul pe care România îl are datorită spațiului expozițional din Noua Galerie a ICR de la Veneția. „Este o anticipare, o avanpremieră a ceea ce se va întâmpla în pavilionul propriu-zis și credem că, prin aceasta, facem o diferență semnificativă ca țară”, a menționat Mirel Taloș.
Președintele Uniunii Arhitecților din România, Ileana Tureanu, a afirmat că „la Veneția nu asistăm la o competiție de proiecte arhitecturale, ci la cea mai amplă dezbatere globală despre problemele urgente cu care se confruntă umanitatea”. „Fiecare participant aduce un punct de vedere. Pe parcursul celor șase luni, opiniile se schimbă, se dezbat subiecte, se organizează expoziții și conferințe, iar fiecare își exprimă perspectiva națională”, a adăugat Tureanu.
Arhitecta s-a arătat optimistă în legătură cu proiectul echipei românești. „Cred că pavilionul pe care îl veți crea va reprezenta cu adevărat România și, indiferent de rezultatul final, trebuie să demonstreze energia pe care o avem și pe care o dorim. Am încredere că anul acesta va fi un succes”, a concluzionat Ileana Tureanu.
Arhitecții Irina Meliță și Ștefan Simion, autori ai proiectului Fading Borders, împreună cu arhitecta Ilinca Păun Constantinescu, reprezentant al proiectului Shrinking Cities in Romania, au prezentat detaliile propunerii românești.
„Răspunsul la tema Bienalei ‘Cum vom trăi împreună?’ este evident, deoarece fenomenul migrației va continua să crească, afectând nu doar România. Nu dorim ca această problemă să fie privită exclusiv din perspectiva românească. România are motive să abordeze această temă, dar ceea ce ne dorim, și ceea ce vreau să subliniez, este să deschidem o discuție internațională între arhitecți și urbaniști, dar nu numai, despre migrația globală și europeană și despre orașele care se restrâng”, a declarat Irina Meliță.
Proiectul Fading Borders abordează tema celei de-a 17-a ediții a Bienalei de Arhitectură – „Cum vom trăi împreună?”, concentrându-se pe plecarea a peste 3,4 milioane de cetățeni români între 2007 și 2019. Acesta documentează această realitate prin două proiecte de cercetare: Plecat – care analizează conviețuirea complexă a emigranților români în diverse comunități locale din Europa și Shrinking Cities – care discută despre declinul și contracția orașelor românești, văzute ca un fenomen de amploare.
Bienala de Arhitectură de la Veneția este un eveniment internațional de prestigiu care facilitează un dialog cultural vast între țările lumii. Ediția din acest an se desfășoară între 23 mai și 29 noiembrie.
Organizatorii reprezentării României la acest eveniment sunt: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România.
Sursa: News24.ro.
