Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Justiţie

Pensiile speciale, un mit? ÎCCJ contrazice total presa

Ioana Neagu ·
pensiile-speciale-un-mit-iccj-contrazice-total-presa

Panică în jurul pensiilor speciale? Poate că nu. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să intervină direct în scandalul momentului, acuzând că informațiile apărute în presă despre pensiile de serviciu ale magistraților sunt pur și simplu exagerate. Verdictul lor e clar.

Un comunicat oficial, emis ieri, pune lucrurile într-o altă lumină. Concluziile unei expertize comandate de ÎCCJ arată o realitate complet diferită, instanța supremă acuzând direct presa de crearea unei „percepții eronate asupra efectelor juridice ale noii reglementări”. Care a fost scopul real al expertizei? Nu să „denatureze” sau să „umfle” pensia contributivă. Ci să testeze legea într-un scenariu-limită, unul extrem, pentru a vedea dacă pensia de serviciu mai are vreun rost.

Ce a descoperit, de fapt, expertiza ÎCCJ?

Rezultatele? Surprinzătoare, pe puțin spus. Expertiza a analizat o ipoteză extremă: o majorare salarială de 100% pe toată perioada. Chiar și așa, pensia de serviciu tot ar rămâne sub cea contributivă. ÎCCJ recunoaște că scenariul e nerealist. Dar a fost un test necesar.

Simulările concrete din comunicat aduc cifre și mai clare. Dacă veniturile ar crește cu 50%, pensia de serviciu ar fi mai mică decât cea contributivă cu 4.209 lei la Judecătorie, cu 2.533 lei la Tribunal și cu 1.478 lei la Curtea de Apel. Sume serioase.

Când pensia specială devine… inutilă

Punctul culminant vine abia acum. În scenariul unei dublări a salariilor, o creștere de 100%, pensia de serviciu pentru un judecător de la curtea de apel ar ajunge cu 1.772 de lei sub cea contributivă. La instanța supremă, diferența ar fi de 1.223 de lei. Ironia sorții, nu-i așa?

Deci, ce înseamnă toate calculele astea? Concluzia ÎCCJ este tranșantă. Citatul din comunicat spune totul: „pensia de serviciu devine inaplicabilă sistematic, pierzând orice funcție economică și juridică”. Nu e o simplă ajustare. Este, practic, o desființare mascată. Greu de crezut.

De ce se simte ÎCCJ obligată să intervină?

Motivul intervenției? Instanța supremă acuză o „distorsionare a concluziilor expertizei”. Avertizează că publicul riscă să fie indus în eroare. Comunicatul lor explică logic: „Când o prestație este permanent subordonată alteia și nu mai produce efecte în nicio ipoteză rezonabilă, ea este desființată în fapt, indiferent de menținerea formală în lege”.

Următorul pas?

Va reuși această clarificare să calmeze spiritele? Sau, dimpotrivă, va încinge și mai tare dezbaterea? Nimeni nu știe. Un lucru e sigur: ÎCCJ a dat o replică pe care presa nu o poate ignora.