Pensionarii au pierdut 620 de lei la pensie în 15 luni după recalculare
Vestea bună a recalculării pensiilor din septembrie 2024, care a adus o creștere medie de 620 de lei pentru 4 milioane de pensionari, a fost complet anulată. Motivul? Înghețarea indexărilor cu inflația pentru anii 2025 și 2026, o măsură care a șters practic cu buretele majorările abia primite. Lucrurile stau scrise negru pe alb într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Verdictul OCDE, fără echivoc
Analiza experților internaționali confirmă ceea ce mulți pensionari simțeau deja pe pielea lor. La nivel general, OCDE estimează că anularea indexărilor a anulat aproape complet creșterea medie de aproximativ 20% a pensiilor rezultată din recalcularea din 2024. ce-ai luat pe mere, ai dat pe pere. Bucuria banilor în plus a fost de scurtă durată, fiind „înghițită” de faptul că pensiile au stagnat timp de doi ani, în timp ce prețurile au continuat să crească.
Dar cum s-a ajuns aici?
Reforma pensiilor, pe înțelesul tuturor
Reforma prezentată în 2024 a fost menită să corecteze inechitățile și să facă sistemul mai sustenabil. OCDE explică ce s-a schimbat, de fapt: „Reforma aplicată în 2024 a schimbat mai multe reguli importante ale sistemului de pensii. Una dintre cele mai importante modificări este legătura mai clară dintre contribuții și pensie. Practic, suma primită la pensie depinde mai direct de cât a contribuit fiecare persoană de-a lungul vieții active. si, vârsta de pensionare pentru femei va crește treptat până la 65 de ani până în 2035, astfel încât să fie egală cu cea a bărbaților. Măsura urmărește atât echitatea între femei și bărbați, cât și creșterea participării persoanelor mai în vârstă pe piața muncii. În prezent, România are o vârstă medie relativ scăzută la care oamenii primesc prima pensie pentru limită de vârstă, aproximativ 59,5 ani în 2023, comparativ cu 61,3 ani media Uniunii Europene”.
Iar planurile de viitor merg și mai departe. Un aspect care nu a fost confirmat la București, dar apare în simulările OCDE, sună destul de tranșant: „După 2035, vârsta de pensionare va fi legată de speranța de viață. Dacă oamenii trăiesc mai mult, perioada de muncă ar putea crește automat. Conform simulărilor OCDE, o persoană care a intrat pe piața muncii în 2022 la 22 de ani ar putea ajunge să se pensioneze în jurul vârstei de 67 de ani”.
Înghețarea indexării și importanța Pilonului II
Noua lege a pensiilor a introdus o formulă clară de indexare anuală, menită să elimine majorările decise politic. Pensiile ar fi trebuit să crească în fiecare an cu rata inflației, plus jumătate din creșterea reală a salariilor. Numai că tocmai această regulă a fost suspendată pentru 2025 și 2026. Se estimează că pensiile vor crește din nou abia din ianuarie 2027.
În acest context, raportul OCDE subliniază că Pilonul II de pensii (sistemul privat obligatoriu) devine tot mai important pentru a asigura un venit decent la bătrânețe. Conform simulărilor, la maturitate, acesta ar putea crește veniturile la pensionare cu circa 20 de puncte procentuale. „Mai multe reforme recente au întărit acest sistem. De exemplu, o lege adoptată în 2025 limitează retragerile integrale ale banilor din pilonul II la maximum 30% din sumă, pentru a se asigura că fondurile sunt folosite în principal ca venit lunar la pensie. au fost eliminate unele excepții de contribuție pentru anumite sectoare, precum IT, construcții sau agricultură, ceea ce extinde baza de contribuții și întărește sustenabilitatea sistemului”, arată raportul.
Riscuri pentru pensionarii vulnerabili
Dincolo de cifre, realitatea este că aproximativ 16% dintre persoanele în vârstă din România trăiau în sărăcie în 2021, un nivel considerat ridicat. Tocmai de aceea, OCDE avertizează că, dacă înghețarea pensiilor va continua și după 2026, ar putea fi necesare măsuri compensatorii pentru pensionarii cu venituri mici.
Nici pensiile speciale nu au fost ocolite. După ce o primă reformă a fost anulată de Curtea Constituțională în decembrie 2024, Guvernul a revenit cu o variantă modificată în 2025. Noua lege, confirmată de CCR în februarie 2026, prevede pentru magistrați creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Distribuția majorărilor din septembrie 2024 nu a fost, însă, uniformă. Potrivit datelor de la Casa de Pensii, aproximativ 40% dintre pensionari au primit mai puțin de 500 de lei în plus, alți 40% au primit majorări de peste 500 de lei, în timp ce aproape 20% dintre pensionari nu au primit nicio creștere.
