În România, 35,8% dintre cei 3,7 milioane de copii, adică peste 1,32 milioane, se confruntă cu riscuri de sărăcie și excluziune socială. Impactul pandemiei COVID-19 a amplificat vulnerabilitatea acestor copii și a familiilor lor, conform datelor furnizate de UNICEF.
Situația alarmantă a copiilor din România
În prezent, aproximativ 400.000 de copii de vârstă școlară nu frecventează școala, iar peste 50.000 sunt separați de familiile lor, în principal din cauza sărăciei, violenței sau abandonului, conform UNICEF.
În acest context, cu ocazia alegerilor locale și parlamentare, redeschiderii școlilor și elaborării noilor strategii naționale pentru perioada 2021-2027, Consiliul Național al Elevilor (CNE), Boardul Copiilor din România și UNICEF au formulat un set de zece propuneri pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale copiilor.
Oportunități de reformă în urma crizei
„Autoritățile sunt încurajate să transforme criza COVID-19 într-o oportunitate de a aborda problemele structurale cu care se confruntă copiii, probleme ce s-au agravat în timpul pandemiei. De exemplu, ar trebui alocate 10% din fondurile structurale europene pentru inițiative dedicate copiilor și utilizate pentru servicii sociale integrate dintr-o sursă unică de finanțare, evitând competiția între proiecte”, subliniază UNICEF România într-un comunicat adresat AGERPRES.
Un alt principiu esențial este integrarea conceptelor „copiii pe primul loc” și „niciun copil lăsat în urmă” în toate strategiile și programele naționale viitoare, conform recomandărilor UNICEF.
Măsuri pentru o mai bună coordonare
O a treia propunere vizează crearea unui grup de coordonare la nivel ministerial dedicat copiilor, condus de premier sau vicepremier, pentru a asigura o mai bună integrare a strategiilor și programelor sectoriale, precum și a politicilor naționale și europene.
„Extinderea la nivel național a Pachetului Minim de Servicii, care a avut succes în 45 de comunități din județul Bacău, este o altă sugestie. Fiecare comunitate ar beneficia de un asistent medical comunitar, un asistent social și un consilier școlar”, adaugă UNICEF. De asemenea, se propune dezvoltarea de centre pentru servicii comunitare integrate, care să ofere acces atât fizic, cât și digital la informații și servicii incluzive, inclusiv pentru copiii cu dizabilități. Este esențială și îmbunătățirea materialelor și capacității de învățare online, prin formarea profesorilor și părinților, pentru a asigura accesul la o educație de calitate pentru cei mai vulnerabili copii.
Îmbunătățirea serviciilor și participarea copiilor
Alte soluții propuse includ îmbunătățirea serviciilor medicale preventive, creșterea disponibilității datelor de calitate despre situația copiilor din România și stabilirea unor mecanisme concrete pentru participarea copiilor în dezvoltarea politicilor, conform Declarației de la București a Copiilor din UE adoptată anul trecut.
Aceste propuneri subliniază necesitatea ca autoritățile să acționeze pentru a transforma toate orașele și municipiile în prietene ale copiilor, asigurând o guvernare eficientă și servicii accesibile centrate pe nevoile acestora.
Rolul Consiliului Național al Elevilor și al Boardului Copiilor
Consiliul Național al Elevilor reprezintă vocea tuturor elevilor din România, pledând pentru respectarea drepturilor acestora și pentru un sistem educațional de calitate, centrat pe beneficiarii direcți ai învățământului.
Înființat în 2019, Boardul Copiilor din România este un grup divers format din copii de diferite vârste și medii, inclusiv din sistemul de protecție a copilului. Aceștia aduc o experiență variată în reprezentare, iar pentru mulți dintre ei, aceasta este prima ocazie de a-și exprima opiniile în fața decidenților.
UNICEF activează în România și în alte 190 de țări pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor, de la vârsta mică până la adolescență.
În România, UNICEF colaborează cu actori cheie, inclusiv Guvernul, Parlamentul, autoritățile locale, societatea civilă, sectorul privat și mass-media, pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate, protecția adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, precum și pentru mobilizarea resurselor în beneficiul acestora.
