Peste jumătate din români folosesc inteligență artificială zilnic în viața cotidiană
Inteligența artificială nu mai este un experiment SF, ci o unealtă la fel de comună ca un smartphone pentru majoritatea românilor. Un studiu recent arată o explozie a adopției: 68% dintre români au folosit AI în 2026, un salt uriaș de la 47% în anul precedent. Paradoxal, pe măsură ce o folosim mai des, devenim mai sceptici. Încrederea oarbă în răspunsurile primite a scăzut semnificativ, de la 65% la 55% în doar un an. Cifrele descriu o relație tot mai matură cu tehnologia, una în care românii învață să folosească puterea AI, dar și să-i chestioneze limitele. Analizăm care sunt platformele care domină piața, cum ne-au schimbat munca și cumpărăturile, și de ce subiectul a ajuns pe masa Guvernului.
O adopție explozivă, dar cu ochi critici
Penetrarea inteligenței artificiale în viața de zi cu zi este una dintre cele mai rapide transformări tehnologice din ultimul deceniu. Datele publicate în ianuarie 2026 de Reveal Marketing Research arată că aproape șapte din zece români din mediul urban, utilizatori de internet, apelează la un instrument AI. Doar 19% o consideră „foarte utilă” fără rezerve, un procent dominat de tinerii între 18 și 34 de ani (30%).
Grosul utilizatorilor, 53%, se plasează într-o zonă de pragmatism: văd AI-ul ca fiind util, dar conștientizează riscurile asociate. Această prudență este și mai accentuată în rândul persoanelor cu venituri de peste 8000 de lei, unde 63% privesc tehnologia cu un ochi critic. Această dinamică, spune Marius Luican, directorul general al companiei de cercetare, indică un proces de „maturizare a relației românilor cu inteligența artificială”. Nu mai este o noutate entuziasmantă, ci o unealtă integrată în rutină, folosită „într-un mod din ce în ce mai personalizat, în paralel cu creșterea conștientizării asupra utilizării responsabile”.
Lupta giganților: ChatGPT rămâne rege, dar Gemini mușcă din piață
Când vine vorba de platformele preferate, piața din România are un lider detașat. ChatGPT este folosit de o majoritate covârșitoare de 83% dintre utilizatori. Popularitatea sa este imensă mai ales în rândul tinerilor activi profesional (92% la categoria 25-34 de ani) și al celor cu venituri mari (89%).
Pe locul doi, la mare distanță, se află Gemini de la Google, cu 35%. Platforma pare să atragă un public diferit: este preferată de persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani (42%) și, un detaliu sociologic interesant, de cei care aleg să nu-și declare veniturile (56%). Podiumul este completat de Microsoft Copilot, cu o cotă de piață de 15%. Indiferent de platformă, metoda de interacțiune preferată rămâne textul. 77% dintre români „vorbesc” în scris cu AI-ul, un procent în creștere cu 11% față de 2025, în timp ce comenzile vocale rămân o nișă de doar 7%.
De la teme pentru acasă la coșul de cumpărături
La ce folosesc românii, concret, inteligența artificială? Pe primul loc, cu 83%, se află căutarea de informații generale, funcția de bază a unui motor de căutare evoluat. Însă cele mai spectaculoase creșteri arată cum AI-ul a pătruns în două zone cheie ale vieții noastre: munca și organizarea personală. Utilizarea la locul de muncă a sărit de la 31% la 44% într-un singur an, iar folosirea pentru planificare și organizare a crescut de la 19% la 30%.
„AI se integrează rapid în rutina de zi cu zi şi influenţează decizii concrete, inclusiv pe cea de cumpărare, în timp ce utilizatorii devin mai atenţi şi mai selectivi în privinţa încrederii acordate informaţiilor generate.” – Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research
Impactul cel mai puternic se vede, poate, în comerț. Nu mai puțin de 91% dintre utilizatori folosesc AI pentru a căuta informații despre produse și branduri. Pentru 65% dintre aceștia, recomandările AI le influențează direct deciziile de cumpărare, procentul urcând la 77% în cazul tinerilor de 18-24 de ani. Oamenii folosesc tehnologia pentru a compara produse și prețuri (65%), pentru a citi sau rezuma recenzii (55%) și, din ce în ce mai mult, pentru a primi recomandări personalizate (41%, în creștere de la 33% anul trecut).
Guvernul, media și primarii, cu ochii pe AI
În timp ce milioane de români folosesc AI pentru sarcini cotidiene, la nivel instituțional discuțiile sunt mult mai complexe și vizează riscurile și oportunitățile strategice. La începutul lunii martie, Palatul Parlamentului a găzduit Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2026, un eveniment organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, unde inteligența artificială a fost tema centrală.
Agenda a reflectat perfect tensiunile actuale. Un panel intitulat „Media Resilience in the Age of Deepfake and Generative AI” a reunit șefii televiziunii și radioului public, CNA și AGERPRES, pentru a discuta cum poate presa să supraviețuiască și să combată dezinformarea generată de AI. În paralel, primari precum Ionuț Pucheanu (Galați) sau Mario De Mezzo (Slatina) au dezbătut în panelul „Smart Local Governance” cum pot folosi AI și noile tehnologii pentru a optimiza serviciile publice.
Prezența ministrului Economiei și Digitalizării, Irineu Darău, a subliniat miza economică. Discuțiile, moderate de analiști ca Radu Magdin, au vizat poziționarea României pe harta globală a AI și impactul asupra competitivității naționale. De la reziliența infrastructurii critice la aplicarea AI în agricultură, întregul aparat de stat pare să fie în plin proces de adaptare. Concluzia evenimentului a fost clară: este nevoie de o cooperare strânsă între instituții, mediul academic și sectorul privat pentru a dezvolta soluții tehnologice responsabile. Bătălia pentru adopția AI pare câștigată la nivelul publicului; acum începe cea pentru reglementare și utilizare inteligentă.
