Piața neagră a vinului lasă statul fără 570 de milioane de lei din TVA

O piață paralelă de circa 3 miliarde de lei, echivalentul a 200 de milioane de litri de vin comercializați anual în afara sistemului fiscal, sugrumă sectorul vitivinicol din România. Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) trage un semnal de alarmă serios: în timp ce producătorii corecți sunt sufocați de birocrație, evaziunea fiscală prosperă, iar statul pierde sume colosale.

Presiuni disproporționate pe producătorii corecți

Dincolo de cifrele uriașe ale pieței negre, impactul direct asupra bugetului de stat este devastator. TVA-ul necolectat din această economie subterană depășește 570 de milioane de lei. Fenomenul este alimentat de mai mulți factori, printre care lipsa trasabilității în circulația strugurilor, fragmentarea artificială a producției sub anumite praguri administrative și, nu în ultimul rând, de incoerențele legislative care permit, de fapt, perpetuarea evaziunii.

Iar în tot acest timp, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine de-a dreptul disproporționat. E drept că acciza asupra vinului este redusă și nu generează venituri bugetare semnificative, însă obligațiile administrative, în special garanțiile și procedurile care blochează capitalul de lucru, creează presiuni reale asupra sectorului. Acestea limitează drastic capacitatea de investiție și dezvoltare.

RecomandăriPiata imobiliara se muta online. Statul pompeaza 14 miliarde de lei in 203 companii cu pierderi

Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, iar cea nefiscalizată rămâne insuficient controlată.

Dialog cu ușile închise la Ministerul Finanțelor

Problemele sistemului fiscal și lipsa de trasabilitate au fost discutate pe larg pe 10 martie, în cadrul Conferințelor ADAR. Acolo, producători, oenologi și directori de crame au semnalat din nou aceste derapaje grave. V-ați fi așteptat la o reacție rapidă din partea autorităților, nu-i așa?

Numai că lucrurile stau puțin diferit. În ciuda demersurilor constante ale ADAR și ale reprezentanților sectorului pentru a stabili un dialog cu Ministerul Finanțelor, toate propunerile de întâlnire au fost amânate, fără a se ajunge la vreun rezultat concret. Această lipsă de asumare nu face decât să adâncească ruptura dintre decidenți și realitatea dură din teren.

RecomandăriDecizie rară la granițele României. Ce se întâmplă în zonele sufocate de piața neagră

Oportunitate ratată pentru brandul de țară

În absența unei corecții de direcție, România riscă să rateze o oportunitate economică și de imagine imensă. Până la urmă, vinul nu este doar un simplu produs agricol. Este un vector de dezvoltare care poate susține turismul, poate crește exporturile și poate contribui decisiv la construcția unui brand de țară coerent și puternic.

În timp ce state precum Franța, Italia sau Spania folosesc vinul ca instrument de poziționare economică și culturală, în România managementul rămâne fragmentat. Acesta se bazează preponderent pe măsuri administrative și fiscale (fără o integrare într-o politică de dezvoltare reală), o abordare care se dovedește păguboasă.

Valorificarea potențialului depinde de capacitatea statului de a construi politici publice care să distingă clar între consumul propriu și activitatea economică. Este nevoie de creșterea trasabilității în lanțul de producție și de intervenții țintite acolo unde evaziunea este reală și cuantificabilă. ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică și să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potențial strategic pentru România.

RecomandăriPiața neagră a alcoolului explodează după creșterea accizei cu 26%