Marian Enache, președintele Curții Constituționale a explicat care sunt exigențele pentru validarea candidaturilor la alegerile prezidențiale. Acesta a spus într-un interviu pentru juridice.ro că cei care vor să dețină această funcție nu pot veni cu un program prin care să schimbe regimul politic „al sistemului constituțional statornicit prin Constituția”. De asemenea, nu pot promova o campanie de „obstrucționare și de negare a activității instituțiilor statului”, deoarece, din nou, ar încălca legea fundamentală.
Ce criterii trebuie să îndeplinească, cei care au intrat în cursa pentru funcția supremă în stat?
În primul interviu acordat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, președintele CCR a explicat ce criterii trebuie să îndeplinească cei care au intrat în cursa pentru funcția supremă în stat.
Astfel, „În cadrul competiției electorale, candidații prezintă oferte de programe pentru dezvoltarea democrației și creșterea prestigiului țării. Nu poți face, însă, propuneri care să impună reconsiderarea regimului politic al sistemului constituțional statornicit prin Constituția din 1991, fundamentat pe pluripartidism și parlamentarism, pentru a accede la funcția supremă în stat și nu poți promova o campanie de obstrucționare și de negare a activității instituțiilor statului, întrucât toate acestea sunt în coliziune cu principiul respectării Constituției, a regimului democratic și a legilor acestuia, precum și a statului de drept”, a spus Marian Enache pentru juridice.ro.
În plus, „În mod firesc, fiecare candidat propune obiective în condițiile și limitele ordinii constituționale. Orice democrație, și cea mai fragilă, de noviciat, se realizează prin separația puterilor în stat, afirmarea pluralismului politic, a multipartidismului, a parlamentarismului și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale a tuturor cetățenilor.
Toate acestea sunt elementele structurale ale practicării unei minime democrații. În opoziție cu acest sistem sunt regimurile totalitare, care instituie partidul-stat și democrația populară, declarând ritos că în acest tip de regim conducerea aparține poporului pentru interesele poporului. În realitate, însă, istoria a demascat această ideologie a mistificării, care, din cauza falsității sale, a căzut în desuetudine”, a spus judecătorul.
Marian Enache nu s-a referit la niciun candidat anume. Însă Călin Georgescu este candidatul care a spus că va desființa partidele politice dacă va ajunge președinte.
De asemenea, Călin Georgescu a afirmat că știe sunt oameni din „rețeaua lui Soros” și că îi va interzice dacă va ajunge președinte. Mai mult, a susținut că el „o să conducă poporul”, în condițiile în care atribuțiile președintelui sunt limitate, potrivit Constituției, iar în țara noastră este organizată în jurul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească.
Precedentul Diana Șoșoacă
Cel mai recent însă, anterior scrutinului din decembrie, Curtea Constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă.
Motivele invocate de judecătorii CCR au fost atac la siguranța națională și la adresa statului român și comportamentul Dianei Șoșoacă care încălcă Constituția.
Diana Șoșoacă este cunoscută pentru vizitele sale la ambasada Rusiei și pentru pozițiile sale publice controversate. Ajunsă europarlamentar după alegerile din iunie, după ce a obținut 5% cu partidul său, Șoșoacă și-a depus candidatura și la alegerile prezidențiale.
Senatoarea SOS a declarat că vrea să își depună, din nou, candidatura la prezidențiale pentru scrutinul din primăvară. Diana Șoșoacă s-a dus peste judecătorii CCR ca să le ceară să îi permită să candideze și le-a căutat inclusiv în caserolele cu mâncare.
Fostul judecător CCR Tudorel Toader a declarat, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, că decizia Curții însă este definitivă, iar senatoarea nu mai poate candida la scrutinul din primăvară.
Ce spune legea?
Biroul Electoral Central este cel care, după ce sunt depuse candidaturile, constată îndeplinirea sau nu a cerințelor legale. Dacă sunt îndeplinite, candidatul poate merge mai departe în cursa electorală, dacă nu, candidatura este respinsă. Când se face contestație, Curtea Constituțională este cea care decide dacă validează sau nu candidatura.
Astfel, din punct de vedere al legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României:
Art. 27. –
(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
Art. 28. –
Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României.
Art. 29. –
(1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale.
Art. 31. –
(1) În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională.
(2) Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Sursa – www.antena3.ro
