Prețul îngrășămintelor a explodat cu 70% din cauza războiului din Golf
Creșterea vertiginoasă a prețurilor la îngrășăminte și combustibil, provocată de al treilea război din Golf, ar putea declanșa o criză alimentară la nivel mondial. O treime din exporturile de îngrășăminte transportate pe mare provin din regiune, iar majoritatea au fost blocate de embargoul impus Iranului, arată o analiză The Economist.
Impactul este deja vizibil în costuri.
Ureea, cel mai utilizat îngrășământ azotat, este cu aproximativ 70% mai scumpă decât înainte de conflict. Amoniacul, un alt nutrient pentru agricultură, s-a scumpit cu 39%. Potrivit datelor de la Kpler, un furnizor de date, aproape 1,9 milioane de tone de nutrienți pentru plante sunt blocate la bordul a 41 de nave care nu pot părăsi Golful. Această cantitate reprezintă echivalentul a 12% din totalul îngrășămintelor transportate prin strâmtoare în 2024.
În unele părți ale emisferei nordice, sezonul de plantare a început deja, iar în India mai sunt mai puțin de două luni până la start. „Momentul este extrem de important”, avertizează Máximo Torero, economistul-șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Piețele de cereale sunt încă moderate
Spre deosebire de 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o creștere de 50% a prețului grâului, acum reacția a fost mai temperată. La începutul războiului din Iran, prețul grâului a crescut cu doar 4% și a rămas relativ stabil de atunci. Acest lucru se datorează recoltei bune de anul trecut, care nu este afectată de conflict.
Însă problemele se acumulează încet. Prețurile actuale ale grâului sunt cu o cincime mai mici decât la începutul anului 2022, ceea ce oferă fermierilor mai puțin spațiu de manevră pentru a absorbi costurile în creștere. Unii fermieri, precum cultivatorii de grâu din Midwestul american, se reorientează deja spre culturi care necesită mai puțini nutrienți, cum ar fi soia. Cei care nu pot face acest lucru vor folosi mai puțin îngrășământ, ceea ce va reduce randamentele.
Țările sărace sunt cele mai vulnerabile
Șocul îngrășămintelor lovește cel mai puternic țările în curs de dezvoltare. Kenya, Madagascar, Mozambic și Zambia își procură peste o treime din îngrășămintele azotate din Golful Persic. În Asia de Sud, mari exportatori de alimente precum India și Thailanda depind de regiune pentru aproximativ 35% din necesar, în timp ce Bangladesh, care importă frecvent cereale, își aduce peste jumătate din îngrășăminte de aici.
Piața funcționează cu rezerve minime.
Deoarece îngrășămintele sunt voluminoase și perisabile, majoritatea fermierilor le cumpără exact când au nevoie, fără a le stoca. Acest model a declanșat o luptă pentru aprovizionare. Potrivit Bloomberg, guvernul Indiei negociază deja cu producători din Rusia și China pentru a asigura livrări. Dar fabricile rusești funcționează aproape la capacitate maximă, parțial din cauza atacurilor cu drone ucrainene, iar Kremlinul a suspendat parțial exporturile. Și China a eliberat rezerve pentru propriii fermieri și restricționează vânzările externe.
Costuri în lanț: de la gaz la motorină și plastic
Producerea de noi îngrășăminte este dificilă. Gazul natural, care reprezintă peste două treimi din costurile de producție, este cu aproape 70% mai scump decât în februarie. Cea mai mare fabrică din Slovacia și-a redus producția de amoniac cu 15%. În India, combinatele de îngrășăminte funcționează cu doar 70% din combustibilul normal, iar în Bangladesh, patru din cele cinci fabrici s-au închis.
Dar problemele nu se opresc aici. Prețul motorinei, esențială pentru combine și pompe de apă, a crescut brusc. În America, fermierii au cheltuit 10 miliarde de dolari pe motorină în 2024, reprezentând 64% din cheltuielile totale pentru combustibil. Mai mult, produsele petrochimice blocate în Golf duc la scumpirea ambalajelor și foliilor de plastic, polietilena atingând cel mai mare preț din 2022.
Estimările Institutului Kiel din Germania arată că prețurile alimentelor ar putea crește cu peste 10% în India, Pakistan, Sri Lanka și Taiwan, și cu până la 30% în Zambia. Programul Alimentar Mondial, o altă agenție a ONU, a avertizat că un război prelungit ar putea crește numărul persoanelor care suferă de foame acută cu 45 de milioane, ajungând la un total de 363 de milioane.
