Prețul petrolului a depășit 98 de dolari pe fondul tensiunilor SUA Iran
Prețurile la benzină și motorină au crescut din nou, pe fondul îndoielilor tot mai mari legate de stabilitatea armistițiului dintre Statele Unite și Iran. Cotația țițeiului Brent a urcat joi cu peste 3,5%, depășind pragul de 98 de dolari pe baril, anulând ieftinirile apărute imediat după anunțul încetării focului.
Incertitudinea a șters rapid scăderile de preț de la pompă.
Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz
Nervozitatea de pe piețe a fost declanșată după ce Israelul a lansat un val de atacuri asupra Libanului. Acțiunea a determinat Teheranul să avertizeze cu un „răspuns care provoacă regrete”, în timp ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA vor rămâne în regiune până la respectarea acordului. Una dintre condițiile armistițiului era libera circulație a navelor prin Strâmtoarea Hormuz, o rută de transport-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze. Însă informațiile că Iranul va menține ruta închisă din cauza atacurilor israeliene au reînnoit temerile privind o întrerupere prelungită a livrărilor de energie.
De la începutul războiului, pe 28 februarie, prețurile en-gros ale petrolului au crescut cu 35%. Această majorare se reflectă direct în prețurile de la pompă, țițeiul fiind componenta principală în producția de benzină și motorină.
Cât costă un plin în Marea Britanie
Potrivit datelor de la grupul auto britanic RAC, prețul mediu al benzinei a ajuns joi la 158,03 pence pe litru, în timp ce motorina a costat 191,11 pence, ambele fiind ușor mai mari decât în ziua precedentă.
Mai exact, un rezervor de benzină este acum cu 13,86 lire sterline mai scump decât era la începutul conflictului, ajungând la un cost total de 86,92 lire sterline. În cazul motorinei, diferența este și mai mare. Un rezervor plin costă acum cu 26,80 lire sterline mai mult, totalizând 105,11 lire sterline, arată calculele RAC.
În timp ce RAC avertizează că șoferii nu ar trebui să se aștepte la ieftiniri semnificative în curând, un alt grup, AA, este mai optimist. Purtătorul de cuvânt al AA, Luke Bosdet, a declarat că prețurile ar putea scădea dacă armistițiul rezistă. „Pe baza regulii generale a industriei combustibililor, care prevede un decalaj de 10 până la 14 zile între fluctuațiile costurilor angro și cele de la pompă, șoferii ar trebui să se aștepte ca prețurile de la benzinării să se echilibreze până weekendul viitor și apoi să scadă – cu condiția ca armistițiul să fie valabil”, a explicat Bosdet.
Incertitudinea lovește și bursele
Piețele bursiere au anulat o parte din câștigurile majore înregistrate miercuri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a închis în scădere cu 0,7%, în timp ce în Europa, FTSE 100 din Marea Britanie a pierdut 0,3%, DAX din Germania a scăzut cu 1,2%, iar indicele Cac din Franța cu 0,6%. Și în SUA, indicele Dow Jones a scăzut cu 0,2% în primele tranzacții.
„Cred că există o ușoară nervozitate pe piețele globale”, a declarat Victoria Scholar, șefa departamentului de investiții la Interactive Investor. „Piețele înregistrează unele câștiguri… și cred că acest lucru reflectă multă incertitudine cu privire la faptul dacă Strâmtoarea Hormuz este de fapt deschisă.”
Marina iraniană a avertizat că orice navă care încearcă să traverseze strâmtoarea fără permisiune „va fi vizată și distrusă”, a confirmat firma de brokeraj maritim SSY, pentru BBC Verify.
Ministrul adjunct de externe al Iranului, Saeed Khatibzadeh, a declarat pentru BBC că țara va „asigura securitatea trecerii în siguranță” prin Strâmtoarea Hormuz. Dar a adăugat că redeschiderea va avea loc doar „după ce Statele Unite își vor retrage efectiv această agresiune”, referindu-se aparent la atacurile Israelului asupra Libanului. Traficul prin strâmtoare este mult sub nivelul de aproximativ 130 de nave pe zi înregistrat înainte de război.
Chiar dacă transportul s-ar relua la capacitate normală, va dura minimum 10 zile pentru a elimina blocajul de nave, potrivit firmei de urmărire maritimă Pole Star Global. Compania de informații maritime Windward a adăugat că, în cel mai bun scenariu, „sunt necesare săptămâni pentru a muta încărcăturile de gaze și petrol blocate și luni pentru ca comerțul global să se apropie de nivelurile de dinainte de criză”. Nils Haupt, de la firma de transport containere Hapag-Lloyd, a avertizat că eventualele taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz ar putea avea un impact major. „Dacă asta înseamnă că în următorii ani va exista o taxă pentru Strâmtoarea Hormuz de milioane, care este dublă, triplă față de prețul de traversare a Canalului Panama sau a Canalului Suez, ar fi destul de ridicol pentru întreaga industrie.”
