Primăria Capitalei pierde anual 42 de milioane de euro din chirii subevaluate
Primăria Municipiului București pierde sume colosale, între 22 și 42 de milioane de euro în fiecare an, din administrarea ineficientă a propriului portofoliu imobiliar. Cauza? O gestionare defectuoasă a celor peste 7.100 de locuințe și spații comerciale, ale căror venituri sunt mult sub potențialul pieței.
Chirii blocate în 2007
Pentru mii de locuințe din portofoliul Administrației Fondului Imobiliar (AFI), timpul pare să fi stat în loc. Chiriile sunt, în multe cazuri, la nivelul stabilit în urmă cu aproape două decenii, în 2007. Concret, tariful mediu încasat pentru locuințe este de aproximativ 0,85 lei pe metru pătrat. V-ați gândit ce înseamnă asta? Unele apartamente ajung să fie închiriate cu doar câteva zeci de lei lunar.
Prin comparație, pe piața liberă o garsonieră se închiriază cu 350-500 de euro, iar un apartament cu două camere ajunge frecvent la 600-850 de euro. municipalitatea încasează de peste zece ori mai puțin. Pentru cele aproximativ 4.050 de locuințe ocupate în regim de „locuințe convenabile”, chiriile nu au fost indexate timp de aproape 18 ani. „Cumulat pe această perioadă, pierderile depășesc un miliard de lei”, arată analiștii.
Spații comerciale lăsate în paragină
Iar dacă situația locuințelor pare gravă, cea a spațiilor comerciale este de-a dreptul blocată. Din luna mai 2022 nu a mai fost organizată nicio licitație pentru închirierea acestora.
Un blocaj total.
În prezent, există 417 spații libere, care însumează circa 42.500 de metri pătrați. O mare parte dintre acestea sunt într-o stare avansată de degradare și, clar, nu generează niciun venit. E drept că situația este critică: „Zero licitații în patru ani și sute de spații goale arată un blocaj administrativ major”.
Randament sub 1% pentru un portofoliu de un miliard
Numai că, dincolo de cifrele individuale, imaginea de ansamblu este și mai sumbră. În total, Primăria Capitalei încasează sub 50 de milioane de lei anual din acest portofoliu imens, adică echivalentul a circa 10 milioane de euro. Raportat la valoarea estimată a activelor (de peste un miliard de euro), randamentul obținut este sub 1%. Prin comparație, randamentele normale în piața imobiliară depășesc 7-8%, conform datelor consultanților.
Diferența uriașă explică pierderile anuale de zeci de milioane de euro. „Este vorba de o combinație între chirii mult sub nivelul pieței și spații lăsate nefolosite”, arată analiza.
Haos în acte și decizii incerte
Și, ca și cum n-ar fi de ajuns, evidența ocupanților este adesea o nebuloasă. Există cazuri în care autoritățile pur și simplu nu știu cine utilizează anumite imobile sau dacă acestea generează vreun venit. Un exemplu similar a fost semnalat anul trecut la Ministerul Economiei, unde o clădire de 1.500 de metri pătrați a fost folosită de o asociație fără ca statul să încaseze chirie timp de aproape 18 ani.
Recent, pe 13 martie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat o majorare a chiriilor, de până la zece ori. Măsura ar putea aduce mai mulți bani la buget, însă nu rezolvă cu nimic problema celor 417 spații comerciale care stau goale și se degradează pe zi ce trece, în timp ce licitațiile rămân blocate.
