Reactia furioasa a Phenianului. Ce se întâmplă cu copiii ucraineni deportati

Decizia Londrei de a sancționa o tabără internațională din Coreea de Nord, acuzată de implicare în programul rusesc de reeducare a minorilor ucraineni, reconfigurează harta complicităților din jurul războiului din Ucraina. Regimul de la Phenian a reacționat virulent la adresa Marii Britanii, respingând înghețarea activelor pentru centrul Songdowon.
Dincolo de declarațiile belicoase, miza reală o reprezintă internaționalizarea unei practici pe care tratatele internaționale o clasifică drept crimă de război. Axa Moscova-Phenian nu se mai limitează la transferul de muniție și tehnologie militară, ci include acum și asimilarea ideologică a minorilor extrași din zonele de conflict. Până la urmă, implicarea directă a unui stat terț asiatic în aparatul de propagandă rus complică masiv eforturile diplomatice de repatriere.
Problema minorilor strămutați din teritoriile ocupate domină agenda instituțiilor internaționale încă din primele luni ale invaziei din 2022. Conform datelor oficiale de la Kiev, peste 20.500 de copii au fost deportați sau strămutați forțat de la începutul conflictului. Iar rapoartele arată că alți 2.318 copii sunt în continuare dați dispăruți, în timp ce peste 700 au fost uciși în timpul luptelor.
Acuzații de la Londra și reacția nord-coreeană
Numai că autoritățile britanice au decis să treacă la acțiuni concrete pe plan financiar. Ministerul britanic de Externe a impus sancțiuni dure, argumentând că facilitatea asiatică a oferit sprijin direct pentru „deportarea forțată și reeducarea copiilor ucraineni” aduși din teritoriile controlate de armata rusă.
Așa cum arată Mediafax într-o analiză recentă a dosarului, Londra acuză deschis Phenianul că susține acțiuni care amenință „suveranitatea și independența Ucrainei”.
Și cum a răspuns regimul lui Kim Jong Un? Prin agenția de stat KCNA, Phenianul a catalogat sancțiunile drept o „provocare politică intolerabilă”. Mai exact, nord-coreenii acuză guvernul britanic că încearcă pur și simplu să „demonizeze Rusia” și să lovească în imaginea internațională a Coreei de Nord.
„Acuzațiile sunt nefondate și motivate politic.” – KCNA, Agenția oficială nord-coreeană
Raportul care a declanșat scandalul diplomatic
Tot acest episod diplomatic tensionat are la bază un document publicat în 2025 de Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Ucraina. Raportul respectiv (validat de experți în drept internațional) documentează cazul specific a doi copii din teritoriile ocupate, un băiat de 12 ani și o fată de 16 ani.
Aceștia au fost trimiși tocmai la tabăra Songdowon, o facilitate deschisă încă din 1960. Acolo, minorii au fost integrați în programe stricte, fiind învățați despre lupta împotriva „militariștilor japonezi”. Ba chiar au fost puși în contact direct cu veterani nord-coreeni implicați în atacul asupra unei nave americane din 1968. cum descrie Phenianul locul, pe care îl numește oficial „o bază sacră pentru educația și dezvoltarea copiilor”.
Transferul minorilor peste două continente pentru a asculta povești de război nord-coreene nu are nicio legătură cu taberele de odihnă obișnuite.
Cifrele vorbesc de la sine.
Eforturile Uniunii Europene, ale Canadei și ale Ucrainei de a recupera acești minori se lovesc acum de un zid diplomatic dublu, la Moscova și la Phenian. Dosarul repatrierilor va depinde în lunile următoare de capacitatea organismelor internaționale de a impune un mecanism de monitorizare independent în țările terțe care colaborează militar și ideologic cu Rusia.









