Daniel Daianu explica gaura din bugetul statului. Cum folosesc politicienii banii pentru putere
Președintele Consiliului Fiscal a lansat un avertisment clar privind starea finanțelor publice din România. Daniel Dăianu arată cu degetul spre clasa politică pentru dezechilibrele bugetare majore, explicând mecanismele prin care banii publici sunt folosiți ca instrument de menținere la putere.
Banii publici și presiunile electorale
Cifrele vorbesc de la sine.
Într-o perioadă în care antreprenorii resimt povara taxelor, discursul public se mută adesea pe comportamentul de consum. Numai că lucrurile stau puțin diferit când privim imaginea de ansamblu. „Au fost și seminarii cu această temă. Educația financiară, care ajută populația, ajută și o guvernare publică mai bună. Dar eu aș întreba, exact cum ați spus dumneavoastră. Și a fost și o replică a mea într-o dezbatere publică: Aceste deficite nu au fost create de cetățeni”, a declarat Daniel Dăianu.
V-ați gândit vreodată la modul în care deciziile de la vârful statului se traduc direct în inflație? E drept că guvernele trebuie să reacționeze la crize reale. „Poți să gândești și în termenii aceștia: o situație socială complicată, șocuri externe fac ca populația să fie nemulțumită, se pune presiune pe partidele de la guvernare, iar acele partide acordă subvenții, ajutoare. Așa s-a întâmplat în perioada pandemiei și a fost normal”, a explicat oficialul.
Nota de plată a perioadelor de acalmie
Iar nota de plată ajunge inevitabil pe masa mediului de afaceri. Când statul pompează bani în economie nejustificat, costurile de finanțare pentru companiile românești cresc automat, iar băncile devin mai reticente în acordarea creditelor pentru dezvoltare.
Așa cum a relatat joi Mediafax, intervențiile masive au avut sens într-un anumit context istoric recent. Dar președintele Consiliului Fiscal face o distincție clară între managementul de criză și risipa pe timp de pace.
„În toate țările. În toate țările. Când am avut criza financiară globală. Atunci s-a intervenit în economie. Coronavirusul. Da. Dar nu este firesc ca, atunci când este calm, când lucrurile sunt cât de cât stabile, să înregistrezi deficite mari, să dai în stânga și-n dreapta”, a precizat acesta.
Atracția puterii și costul pentru economie
Și ajungem la miezul problemei. Ciclurile electorale dictează ritmul cheltuielilor. „Pregătirile partidelor pentru alegeri. Da. Și eu știu. Până le-au anulat, adică le-au făcut praf. Există o economie politică a guvernanței publice. Există această tentație a politicienilor, atunci când conduc un guvern, să folosească guvernarea pentru a reveni la putere. Nu a reveni, a se menține la putere. Da. Totdeauna există această tentație”, a afirmat economistul.
Dincolo de cifre, motivația celor care gestionează bugetul național (estimat la zeci de miliarde de lei anual) ridică semne de întrebare. Până la urmă, deciziile lor influențează direct taxele pe care le plătiți dumneavoastră ca investitori.
„Să știți că omul politic, chiar și atunci când nu este foarte generos și are o relație corectă cu cetățeanul, are o atracție față de putere. Este atras de putere. Cine intră în politică? Sunt foarte puțini cei care intră în politică pentru că ei consideră că fac bine comunității. Foarte mulți intră în politică pentru rentă, pentru a urca pe scara socială. Există o atracție foarte mare. Eu nu-i spun căpătuială, să știți că nu numai la noi. Există o dorință, așa cum în viața economică există competiție între companii”, a mai spus Daniel Dăianu.
Comparația cu mediul privat (unde competiția generează valoare adăugată și eficiență) subliniază o realitate dură a administrației publice. În timp ce o companie care cheltuie peste propriile venituri intră rapid în insolvență, aparatul de stat își acoperă decalajele prin emiterea de noi titluri de stat pe piețele financiare interne și externe.
