Salariile la stat ajung la 9,3 la sută din PIB în 2024. Guvernul prezintă radiografia administrației
Pentru prima dată, Cancelaria Prim-Ministrului a elaborat o analiză detaliată a eficienței administrației publice din România. Datele aferente anului 2024 indică o creștere a cheltuielilor de personal până la 164,6 miliarde de lei, în contextul unui deficit bugetar calculat la 8,65% din Produsul Intern Brut.
Cifrele vorbesc de la sine.
Creșterea costurilor și primele evaluări
Documentul oficial arată o dinamică ascendentă clară față de anul precedent. „164,6 mld. Lei cheltuieli personal în 2024 – 9,3% din PIB (comparativ cu 8,3% în 2023 – bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat). Deşi ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendinţă de creştere din nou”, se precizează în raport.
Iar lucrurile devin mult mai complexe când privim dincolo de sumele brute. V-ați întrebat vreodată cât de eficient sunt cheltuiți acești bani din taxele dumneavoastră? Executivul oferă un răspuns extrem de direct privind funcționarea aparatului de stat.
„Administraţia publică din România rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă”.
Transparența datelor și sursele informațiilor
Raportul a fost finalizat în 2025, utilizând informațiile consolidate din anul anterior. Așa cum arată datele prelucrate într-o analiză publicată recent de Newsweek, efortul de centralizare a fost unul masiv, realizat cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale.
„Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administraţia locală, centrală şi companiile de stat. Raportul privind Analiza Eficienţei Administraţiei Publice Centrale şi Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024”.
Dar de ce a durat atât de mult colectarea acestor informații din surse multiple, precum Ministerul Finanțelor, Institutul Național de Statistică sau Consiliul Concurenței? Explicația guvernamentală notează că bazele de date sunt profund fragmentate, motiv pentru care acuratețea datelor atinge nivelul de 95%. „Este încă o dovadă a necesităţii digitalizării”.
Până la urmă, autorii precizează că analiza „oferă în continuare o imagine corectă, coerentă şi fundamentată a situaţiei administraţiei publice din România”.
Radiografia unui sistem marcat de dezechilibre
Privind retrospectiv, dacă în anul 2000 România înregistra probabil cel mai mic număr de angajați la stat raportat la totalul salariaților, anul 2020 a marcat o creștere care a depășit media europeană. Reprezentanții Guvernului explică necesitatea acestui demers, subliniind că „publicarea acestor informaţii constituie o obligaţie faţă de cetăţeni, independentă de orice configuraţie politică”.
„Administraţia publică a funcţionat, în mod sistematic, fără transparenţă reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor şi date esenţiale despre dimensiunea şi costul aparatului administrativ dispersate între instituţii, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului. Raportul de faţă este materializarea concretă a angajamentului de transparentizare a activităţii statului: o radiografie amplă, bazată pe date oficiale, pusă la dispoziţia fiecărui cetăţean”.
Metodologia aplicată acoperă toate palierele administrative. „Structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal şi indicatorii de performanţă la nivel local nu au suferit modificări fundamentale faţă de perioada de referinţă a raportului. Raportul realizează o radiografie a administraţiei publice din România, analizând numărul şi cheltuielile de personal atât la nivel central, cât şi local, inclusiv în companiile de stat. Sunt prezentaţi indicatori financiari ai administraţiei locale, date privind accesarea fondurilor guvernamentale şi europene de către unităţile administrativ-teritoriale, precum şi date demografice şi indicatori privind serviciile publice de bază”.
distribuția banilor rămâne o vulnerabilitate majoră pentru buget. „Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale. Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entităţi fiind menţinute prin subvenţii fără legătură cu performanţa”.
Exemple de bune practici și direcții viitoare
Dincolo de ineficiența generalizată, apar și excepții notabile. E drept că analiza menționează și evoluții pozitive în anumite sectoare, punctând că „Este incontestabil că a existat un progres al entităţilor de stat (instituţii şi companii) în optimizarea şi eficientizarea cheltuielilor. Sunt numeroase exemple de bune practici unde autorităţi publice performează, atât prin creşterea veniturilor din surse multiple cât şi prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunităţii”.
Raportul include și „poveşti de succes ale companiilor cu capital de stat, care, pe lângă rolul cheie pe care îl au în buna desfăşurare a activităţilor statului, reuşesc să genereze venituri semnificative la bugetul de stat”.
Și pentru a corecta derapajele financiare, documentul propune un set de măsuri stricte pentru perioada următoare. „Urmând aceste exemple, entităţile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituţiilor prin comasări şi reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieşirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M& A pentru companiile de stat şi a unei politici de expansiune a acestora în pieţele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuţiei bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât şi veniturilor”.
