Daniel Daianu critica Guvernul pentru deficitul de 9 procente. Consiliul Fiscal explica eroarea
România se confruntă cu un dezechilibru major al finanțelor publice, iar avertismentele specialiștilor au fost ignorate sistematic la nivel guvernamental. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat mecanismul prin care statul a ratat gestionarea bugetelor în perioadele de criză din ultimii ani. Discuția capătă o greutate specifică pentru orice antreprenor sau investitor care își planifică afacerile în funcție de deciziile fiscale luate la Palatul Victoria.
Avertismente ignorate la nivel inalt
Iar lucrurile nu s-au stricat peste noapte. Prezent la emisiunea OFF The Record, șeful Consiliului Fiscal a dezvăluit că Ministerul de Finanțe a primit semnale clare de alarmă atunci când gaura din buget a început să se adâncească necontrolat. E drept că pandemia a forțat mâna decidenților, dar lipsa de prudență ulterioară a costat scump economia românească.
„Consiliul a avut relații corecte cu Ministerul de Finanțe. Eu am avut discuții și cu premierii (…) și am atras atenția. Am spus că nu mergem în direcția bună. Și că deficitele, chiar și atunci când au fost suspendate regulile fiscale în Uniune, din cauza Coronavirusului, după aceea șocul energetic, am spus că suspendarea regulilor fiscale nu înseamnă că nu va trebui să ne ocupăm de deficitele bugetare. Spun că una este să ai un deficit bugetar de 2% sau 3, chiar 4% din PIB și altceva să ai deficite peste 6% și mai târziu să ajungi la peste 9% din PIB, așa cum s-a întâmplat în 2024”, a declarat Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Cifrele vorbesc de la sine.
Atingerea unui deficit de peste 9% în perioada Covidului a fost justificată strict tehnic de închiderea parțială a economiei. Blocajele din piață au prăbușit încasările la stat, în timp ce executivul trebuia să susțină financiar companiile afectate și cetățenii trimiși în șomaj tehnic. Numai că România intrase deja pe o pantă periculoasă cu mult timp înainte de primele cazuri de infectare, epuizându-și rezervele în ani de creștere economică.
„Dar când tu erai deja în procedură de deficit excesiv, deci din anii premergători COVID-ului, vă dați seama ce s-a întâmplat la noi. Și nici măcar nu a existat înțelepciunea sau luciditatea ca după ce a trecut acest șoc al Coronavirusului, după ce a trecut șocul energetic, să ne ducem cu deficitul în jos”, spune Dăianu.
Capcana veniturilor din inflatie
V-ați gândit vreodată cum ajută scumpirile bugetul de stat?
Ei bine, la începutul invaziei din Ucraina, țara noastră a încasat din plin un șoc energetic care a aruncat inflația la cote alarmante. Intr-o analiza publicata recent de Mediafax, se arată că tocmai această inflație galopantă a funcționat ca un colac de salvare temporar pentru finanțele publice. Prețurile mari la raft s-au tradus automat în încasări mai mari din TVA pentru trezoreria statului.
„Veniturile nominale cresc, iar cheltuielile rămân aceleași. Chiar dacă au mai crescut puțin cheltuielile, deoarece a trebuit să fie ajutată populația, dar una peste alta, bugetul ăla ar fi fost afectat în mod pozitiv, dacă ar fi existat înțelepciunea de a nu cheltui tot suplimentul de venituri fiscale rezultat din șocul inflaționist”, spune Dăianu.
Dar guvernanții au ales altă cale. Sumele suplimentare atrase la buget au fost rapid direcționate către cheltuieli permanente, nu către investiții generatoare de valoare. Factura statului s-a umflat masiv prin majorări succesive de salarii în sectorul public și prin recalibrarea pensiilor. Până la urmă, deși creșterile din sistemul de pensii erau justificate de vechile probleme structurale (așa-numitele „metehne” ale sistemului), impactul asupra deficitului a fost unul de durată, anulând complet avantajul temporar adus de inflație.
Rolul ministrului de Finante in fata presiunilor
Când derapajele trec de la 6% la peste 9%, responsabilitatea devine o problemă spinoasă pentru orice guvernare. Întrebat direct dacă un ministru de Finanțe ar purta vina exclusivă pentru această prăbușire a echilibrului fiscal, invitatul a evitat să judece persoanele în sine, preferând să sublinieze exigențele fișei postului.
Un demnitar aflat la cârma Finanțelor trebuie să funcționeze ca un scut în fața populismului. Dacă un ministru care își respectă rolul de gardian al finanțelor publice constată că nu este ascultat de restul cabinetului, are datoria morală și profesională să facă un pas în spate.
„Deci Ministrul de Finanțe trebuie să fie acel «Cerber» care să se gândească la faptul că nu te joci cu finanțele publice”, afirmă Dăianu.
Cum vine asta în practica politică de la București? Extrem de rar vedem demisii dictate de rigoarea matematică atunci când calculele tehnocrate se lovesc frontal de promisiunile electorale sau de presiunile sindicale.
Erorile sistemice din ultimul deceniu
Privind retrospectiv, România a traversat și perioade cu execuții bugetare mai favorabile, caracterizate însă de o relaxare nejustificată a decidenților. Președintele Consiliului Fiscal identifică două nereguli majore care au dictat modul defectuos în care s-au construit bugetele naționale în ultimii 10-15 ani. Prima ține de ignorarea marjelor de siguranță.
„În primul rând, n-au avut în vedere că acest 3% din PIB într-adevăr este o țintă și este bine să nu fim departe în sus de această țintă; dar este bine să creezi și spațiu fiscal, adică dacă poți, te duci sub 3% din PIB că nu știi când te izbește o mare criză și când va trebui să cheltuiești, fie și temporar”, a declarat Dăianu.
Și mai există o a doua eroare administrativă care menține România în coada clasamentelor europene privind veniturile bugetare. Oficialul subliniază că echipele guvernamentale succesive „nu au înțeles că ar fi obligatoriu să se ocupe de o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale și nefiscale”.
Practic, statul continuă să piardă sume colosale prin evaziune tolerată și necolectare cronică, în timp ce aparatul bugetar cere an de an resurse tot mai mari doar pentru a-și susține propriile cheltuieli de funcționare.
