România a cerut NATO sprijin urgent după incidentele de securitate. Reuniune de ambasadori la Bruxelles.

O reuniune de urgență a Consiliului Nord-Atlantic a avut loc miercuri la nivel de ambasadori, în urma unor incidente grave de securitate pe teritoriul românesc. Mai exact, România a solicitat oficial sprijinul aliaților pentru apărarea flancului estic, după ce o dronă ucraineană a explodat la Constanța, iar un aparat de zbor rusesc a lovit un bloc din Galați.

https://x.com/NATOpress/status/2064644162209661176

Dincolo de panica imediată generată de exploziile de la malul mării și de la Dunăre, miza strategică este mult mai profundă. securitatea Mării Negre nu privește doar protejarea populației civile, ci și viitorul proiectului Neptun Deep, esențial pentru decuplarea energetică de gazele rusești. Dacă această zonă economică maritimă devine o țintă constantă și vulnerabilă, ecuația de securitate a întregii regiuni se complică masiv, iar interesele financiare majore sunt puse în așteptare.

RecomandăriRomânia a cerut NATO sprijin militar direct. Bucureștiul solicită sisteme antiaeriene după incidentul dronelor.

Acest demers diplomatic se înscrie într-o tendință de securizare inițiată încă din luna februarie. Atunci, prin intermediul ministrului Apărării, Bucureștiul a cerut explicit capabilități suplimentare statelor membre NATO pentru a contracara amenințările emergente din Marea Neagră, respectiv minele și dronele. Iar negocierile s-au accelerat săptămâna trecută, când ministrul interimar al apărării a mers la Bruxelles pentru a discuta detaliile tehnice ale unui sprijin efectiv și felul în care celelalte state pot aduce în România tehnica necesară.

Lipsa acută de sisteme antidronă

E drept că România a cerut sisteme antidronă performante, dar realitatea din teren arată că ele nu există în stocuri suficiente, realist vorbind, nici în celelalte state aliate. O analiză publicată miercuri de Antena3 a relatat că problema a fost pusă pe masa Consiliului pentru a găsi căi comune de protejare a întregii alianțe. Până la urmă, primim sprijin direct din partea Italiei și Spaniei, în timp ce discuțiile sunt în desfășurare cu Polonia și Portugalia pentru obținerea acelor avioane capabile să doboare țintele aeriene.

La discuțiile de la Bruxelles a participat Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO. Acesta este un diplomat care cunoaște perfect cerințele zonei de apărare și care, potrivit premierului desemnat Eugen Tomac, a acceptat invitația de a face parte din viitorul Guvern în calitate de ministru al Apărării. Înaintea ședinței clasificate, purtătorul de cuvânt al alianței a transmis un mesaj ferm pe platforma X.

„Angajamentul NATO de a apăra fiecare inch al teritoriului Aliat necesită ca noi să ne adaptăm constant la un peisaj de securitate în evoluție. Ca rezultat direct al războiului Rusiei în curs împotriva Ucrainei, am observat mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului nostru estic, atât în aer, cât și pe mare.” – Purtător de cuvânt, NATO

Adaptarea la un inamic invizibil pe radar

Situația dronelor marine rămâne însă punctul nevralgic.

RecomandăriAlertă NATO în România. O dronă s-a prăbușit într-un oraș, 200 de oameni evacuați de urgență

Dar cum ne apărăm concret de o tehnologie care fentează radarele clasice? Președintele Nicușor Dan a oferit primele explicații oficiale sâmbătă, după o ședință de aproximativ patru ore la care au participat șeful Armatei și miniștrii Apărării și Internelor. Șeful statului a subliniat că, deși drona autodetonată vineri în Portul Constanța era ucraineană, responsabilitatea finală pentru acest incident grav aparține Rusiei, deoarece ea este țara agresor.

„Este o tehnologie nouă, suntem în aceeași situație cu dronele aeriene. Este o tehnologie nouă. România nu este singura țară care a avut probleme de acest tip. Toți ne adaptăm pentru acest tip de tehnologie. Tehnologia pe care noi o folosim era pentru obiecte mai mari pentru care semnalul era mai puternic. Dificultatea cu dronele cum a fost cazul ieri este că radarele normale nu le văd. Trebuie alte echipamente cu o rază mai mică în jurul lor care să detecteze dronele maritime.” – Nicușor Dan, Președintele României

Pe fondul deciziei Alianței de a intensifica monitorizarea flancului estic, ecuația tehnologică rămâne de rezolvat. Aducerea echipamentelor cu rază scurtă de detecție depinde acum de rapiditatea cu care statele aliate vor aproba și vor semna transferul de tehnică militară specifică spre baza de la malul Mării Negre.