România, dată în judecată la CJUE pentru 9 gropi de gunoi. Răbdarea Bruxelles-ului s-a terminat

S-a terminat. Răbdarea Bruxelles-ului a cedat. România a fost trimisă, oficial, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Motivul este unul vechi, toxic și care ne va costa scump: gropile de gunoi. Acele gropi care trebuiau închise de mult, dar care încă otrăvesc totul în jur.

Vineri, printr-un comunicat de presă preluat de Digi24, Comisia Europeană a pus punctul pe i. Decizia lor lovește direct în eșecul autorităților noastre de a închide și ecologiza depozitele de deșeuri ilegale. Ne-am asumat această obligație încă de la aderare. Pentru 9 dintre situri, a rămas o simplă promisiune pe hârtie. Acum, nu mai e loc de dialog. Urmează procesul.

De la peste 100 la 9. O istorie a amânărilor

Totul a început, de fapt, odată cu intrarea în UE. România a primit atunci o derogare, un fel de păsuire ca să se alinieze normelor europene. Termenul limită pentru a închide sau moderniza depozitele de gunoi periculoase pentru mediu și oameni a fost stabilit clar: 16 iulie 2017.

RecomandăriÎn România, schimbarea orei de vară se va face în data de 29 martie 2026

Evident, termenul a trecut. Și de atunci, au început presiunile.

La început, lista bombelor ecologice era mult mai lungă. Datele oficiale arată că România a reușit, totuși, să închidă și să reabiliteze 92 de astfel de depozite. Dar 15 au rămas deschise, funcționând fără niciun plan concret de ecologizare, situație care a atras primul avertisment dur de la Bruxelles. S-au mai făcut niște pași, e adevărat. Insuficient, însă. Astăzi, restul de 9 gropi de gunoi ne-au adus direct în fața judecătorilor europeni.

Ce înseamnă o groapă de gunoi neconformă?

Nu e doar despre peisaje urâte. Sau mirosuri. Directiva europeană privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE) e limpede ca lumina zilei, stabilind standarde menite „să prevină efectele adverse la adresa sănătății umane, a apei, a solului și a aerului”. Pe scurt, un depozit neconform e un focar de infecție.

RecomandăriPentru ce Lukoil dă în judecată România?

Gunoaiele aruncate aiurea contaminează pânza freatică. Apa de băut devine un risc. Toxinele se scurg în pământ și otrăvesc terenurile agricole pentru decenii, în timp ce descompunerea lor eliberează gaze cu efect de seră care agravează schimbările climatice. Fiecare zi de întârziere este o bombă cu ceas pentru toți cei care locuiesc în zonă. Și, surprinzător sau nu, am ajuns aici după ani întregi de avertismente ignorate.

Avertismente ignorate. Drumul spre Curtea de Justiție

Decizia asta nu a picat din cer. Este, de fapt, finalul unui lung șir de avertismente, o procedură de infringement care se tot lungește de ani buni. Comisia ne-a trimis o scrisoare de punere în întârziere încă din octombrie 2020. A fost primul semnal oficial.

Apoi, în februarie 2024, a venit avizul motivat. Ultimul avertisment.

RecomandăriBritish American Tobacco, dată în judecată: 418 milioane $ ar fi finanțat arme nord-coreene

Poziția Bruxelles-ului e clară. Chiar dacă recunosc „unele progrese”, oficialii spun că „autoritățile române nu au abordat pe deplin preocupările exprimate, întrucât 9 situri nu sunt încă reabilitate”. Eforturile noastre? Calificate drept „insuficiente”. Gata cu discuțiile. De acum, vorbesc doar judecătorii de la Luxemburg.

Ce urmează? Riscuri de amenzi uriașe

Procesul la CJUE este capăt de drum în procedura de infringement. Nu mai există altă cale. Dacă judecătorii dau dreptate Comisiei – și, de obicei, cam asta se întâmplă în astfel de cazuri – România va plăti. Scump. Sancțiunile pot fi o sumă forfetară, achitată o singură dată, plus penalități zilnice usturătoare, care curg până când și ultima dintre cele 9 gropi de gunoi va fi închisă definitiv. O notă de plată pentru ani de zile de nepăsare. Ironia sorții? Va fi plătită tot din banii noștri, ai tuturor.