România, exemplu global pentru Banca Mondială. Decizia care ne-a făcut hub IT

Banca Mondială dă România ca exemplu de succes la nivel global pentru o decizie de politică industrială care a transformat țara într-un hub IT de top. Este vorba despre facilitățile fiscale oferite inginerilor informatici, o măsură care a stimulat masiv dezvoltarea sectorului de software și care acum este lăudată într-un raport oficial.
O eroare recunoscută după 30 de ani
După mai bine de trei decenii, Banca Mondială recunoaște că a greșit. Încă din 1993, instituția a publicat o analiză a creșterii economice din Asia de Est, unde intervențiile guvernamentale păreau să fi jucat un rol. Numai că, la vremea respectivă, banca a concluzionat, în mod controversat, că succesul nu avea nicio legătură cu aceste politici, descriindu-le chiar drept un „eșec costisitor”.
Lucrurile stau, se pare, puțin diferit. Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale, a scris într-un nou raport că acea concluzie a contribuit la „stigmatizarea” politicii industriale (o politică pe care a criticat-o decenii la rând), încurajând guvernele să lase piețele să funcționeze fără nicio intervenție.
Politica industrială revine în forță
Acum, după o reanalizare a dovezilor, tonul s-a schimbat radical. Noul raport arată că „marele impuls” dat de guvernul sud-coreean în anii ’70 pentru a sprijini industria grea și chimică a dus, de fapt, la o creștere economică anuală de 3%. Pe bune, nu a fost deloc un eșec.
Iar banca declară acum fără ocolișuri: „Politica industrială – ansamblul instrumentelor de politică pe care guvernele le utilizează pentru a orienta producția economică, în loc să lase acest lucru la latitudinea piețelor – revine în forță”.
China a folosit masiv astfel de intervenții în perioada sa de creștere record, iar acum multe economii bogate, inclusiv SUA, par să îi urmeze exemplul.
Modelul românesc, lăudat la nivel mondial
Și unde găsește Banca Mondială un exemplu recent de succes? Chiar în România. V-ați fi gândit la asta?
Raportul menționează explicit oferta României de facilități fiscale pentru inginerii informatici calificați. Această măsură a sporit disponibilitatea forței de muncă specializate, transformând țara într-un „centru global de prim rang pentru dezvoltarea de software”.
guvernul a oferit scutiri de impozit pe salarii programatorilor care îndeplineau anumite condiții. Asta a încurajat mulți tineri să obțină diplome în domeniu și a alimentat o industrie care pur și simplu a explodat.
Avertismentul Băncii Mondiale
Dar nu-i chiar așa simplu.
Banca Mondială avertizează că politica industrială nu este o „soluție miraculoasă” care garantează automat creșterea economică. Pericolul, explică economistul-șef Indermit Gill, stă în modul de aplicare. „Guvernele din economiile în curs de dezvoltare greșesc mult prea des, dar nu pentru că politica industrială în sine ar fi o alegere greșită. Ci pentru că guvernele recurg de obicei la instrumente brutale, optând pentru bastonul tarifelor și subvențiilor generalizate în locul bisturiului parcurilor industriale și al programelor de dezvoltare a competențelor.”
Interesul este oricum uriaș. Anul trecut, 80% dintre economiștii de țară ai băncii au raportat că guvernele clientelor le-au cerut sfatul despre cum să aplice mai eficient aceste politici. Iar în economiile cu venituri pe cap de locuitor cuprinse între 5.000 și 14.000 de dolari, subvențiile totale acordate întreprinderilor au ajuns deja la o medie record de 4,2% din Produsul Intern Brut.








