România pregătește cu Ucraina producția de drone în țară, într-un proiect de circa 200 de milioane de euro
Premierul Luca Niculescu a spus joi, 5 noiembrie 2026, că România vrea să facă drone împreună cu Ucraina, iar proiectul are o valoare de aproximativ 200 de milioane de euro. Pentru locuitorii din zonele unde au fost semnalate drone, proiectul nu aduce încă aparate noi în apărarea țării: producția este în pregătire.
Planul are deja un acord de principiu. La 12 martie, președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat o declarație privind producerea împreună a armamentului în România, în special a dronelor. Declarația stabilește cadrul colaborării, nu data la care vor ieși drone din fabrică.
La 1 aprilie, Ministerul Apărării al Ucrainei a prezentat proiectele comune ca fiind în pregătire, cu o finanțare anunțată de 200 de milioane de euro prin SAFE, programul european pentru apărare. Așadar, premierul vorbește despre un proiect început la nivel de acord și planificare, nu despre o fabrică deja pusă în funcțiune.
Ce ar urma să fie făcut cu cele 200 de milioane de euro
Planul nu privește doar cumpărarea unor drone. Ministerul ucrainean descrie producție în România alături de firme din Ucraina, aducerea tehnologiei necesare, formarea echipelor și pregătirea locului de producție. Soluțiile firmelor ucrainene ar urma să fie adaptate nevoilor Armatei Române.
Documentul semnat în martie arată că România va finanța înființarea și funcționarea unei unități de producție, inclusiv prin programul SAFE. Suma de 200 de milioane de euro este anunțată pentru proiect, dar comunicările oficiale din martie și aprilie nu arată un contract de execuție, cine primește banii sau cum sunt împărțiți pe etape. O finanțare anunțată nu înseamnă că echipamentele au fost deja cumpărate.
La 18 septembrie, președintele Nicușor Dan vorbea despre grăbirea proiectului, astfel încât fondurile să fie transformate în echipamente. Nu a fost anunțată o dată pentru începerea producției, nici câte drone vor fi fabricate, de ce tip și în ce unitate din România.
Ce folosește România acum împotriva dronelor
În prezent, dronele sunt urmărite prin sistemul radar al Ministerului Apărării Naționale, iar armata ridică avioane militare pentru supraveghere și, când este cazul, pentru a le doborî. Premierul a spus, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, că aliații ajută România să le depisteze mai repede. El a menționat și avioanele F-16, dar statistica ministerului nu precizează tipul aeronavelor folosite la fiecare incident.
Datele Ministerului Apărării, actualizate la 5 noiembrie, arată pentru 2026 șase drone doborâte, 38 de intrări neautorizate în spațiul aerian al României, 84 de aeronave ridicate și 103 atacuri în apropierea frontierei. De la începutul războiului, ministerul numără 57 de intrări neautorizate și șase drone doborâte. Aceste categorii nu se adună între ele: același incident poate apărea în mai multe rânduri ale statisticii.
Cifra oficială de șase drone doborâte în 2026 diferă de cele cinci prezentate în relatarea interviului. Datele ministerului se referă la incidentele gestionate sau comunicate de instituție.
Prețurile invocate pentru drone și rachete nu sunt confirmate de armată
Valorile de 50.000 de dolari pentru o dronă și 500.000 de dolari pentru o rachetă au apărut în întrebarea adresată premierului la televiziune. Pagina Ministerului Apărării cu statistica incidentelor nu publică prețurile dronelor doborâte sau ale rachetelor folosite, astfel că aceste valori nu reprezintă cheltuieli confirmate ale României.
Ministerul ucrainean arată că cele două țări lucrează la alegerea soluțiilor tehnice și la pregătirea echipelor și a locului de producție. Nu a comunicat un termen pentru fabricarea primelor drone.
