România riscă o criză constituțională din cauza blocajului pentru noul guvern.

România negocia joi, fără un acord anunțat, două formule principale de guvern minoritar, în timp ce președintele Nicușor Dan încearcă să obțină susținere parlamentară pentru ultima sa nominalizare de premier înainte ca scenariul alegerilor anticipate să intre în joc.

Aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri UE depind de îndeplinirea unor ținte de reformă economică până la sfârșitul lunii august, iar presiunea vine într-un moment în care țara are un guvern interimar fără puteri depline. Față de un calendar normal al finanțărilor europene, întârzierea politică mută miza din zona negocierii între partide în cea a banilor care pot lipsi din buget și din proiecte publice.

Pentru cetățeni și pentru economie, riscul nu este doar unul politic. Dacă blocajul continuă, România poate intra într-o combinație costisitoare: acces mai dificil la bani europeni, presiune pentru reducerea deficitului bugetar și posibilitatea unei retrogradări a ratingului de credit. Un astfel de pas ar afecta imaginea țării în fața investitorilor și ar putea ridica costul împrumuturilor statului.

Și timpul este limitat. Recesiunea parlamentară programată pentru vară comprimă și mai mult fereastra de negociere, iar analiștii citați în informațiile disponibile până acum estimează că, dacă nu apare un acord până la sfârșitul lunii iunie, guvernul interimar al premierului în exercițiu Ilie Bolojan ar urma să rămână în funcție până în toamnă.

Nicușor Dan mai are o singură nominalizare înaintea scenariului anticipatelor

Nicușor Dan, aflat la puțin peste un an de la preluarea mandatului de președinte, traversează cea mai dificilă etapă a acestuia. Ultima coaliție guvernamentală s-a rupt în aprilie, iar primele două propuneri făcute pentru funcția de prim-ministru nu au strâns suficient sprijin în Parlament.

Mai rămâne o singură șansă constituțională pentru desemnarea unui nou premier și obținerea votului de învestitură. Numai că președintele nu vrea să forțeze o nominalizare fără un acord politic minim între partide, iar pentru vineri este programată o nouă rundă de discuții cu liderii formațiunilor parlamentare.

Potrivit Politico, șeful statului nu va propune un nou prim-ministru decât dacă partidele cad de acord asupra unei formule de guvern minoritar. Calculul politic este evident: alegerile anticipate sunt privite cu reținere, în condițiile în care AUR are un avans puternic în sondaje.

Blocajul deschide și un alt front. Oponenții lui Nicușor Dan din AUR și din alte partide amenință cu inițierea unei proceduri de suspendare, variantă despre care unele voci cred că ar putea strânge mai mult sprijin pe măsură ce criza se prelungește.

Două formule de guvern și o rotație discutată fără detalii publice

Pe masă sunt, în acest moment, două soluții principale. Prima este un guvern minoritar format de PSD, partid care l-a propus pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu. A doua este un guvern minoritar construit în jurul liberalilor premierului în exercițiu, împreună cu alte partide de centru-dreapta și liberale.

Este discutată și o a treia variantă: o rotație între un guvern minoritar PSD, format doar de acest partid, și coaliția minoritară de centru-dreapta și liberală, până la următoarele alegeri programate în 2028. Datele publicate până acum nu precizează însă termenii exacți ai acestei rotații, adică durata fiecărei etape sau mecanismul de transfer al conducerii.

PSD a ieșit din coaliția din care făcea parte Ilie Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR, condus de George Simion, fostul rival al lui Nicușor Dan la președinție, pentru a susține o moțiune de cenzură. Motivul invocat a fost dezacordul față de politicile dure de reducere a deficitului promovate de Bolojan, politici care au lovit zonele reprezentate de PSD. Măsurile concrete nu sunt detaliate în informațiile disponibile.

Presiunea economică vine din deficit, fondurile UE și riscul pe rating

Miza reală depășește aritmetica parlamentară. România, stat cu 19 milioane de locuitori la granița estică a Uniunii Europene, este sub presiune să reducă un deficit bugetar ridicat și să bifeze reforme economice până la sfârșitul lunii august. Fără aceste ținte, aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene rămân sub semnul întrebării.

Față de un blocaj politic obișnuit, acesta vine într-un punct în care agențiile de rating urmăresc deja situația. Temerea este că incertitudinea prelungită ar putea declanșa o retrogradare a ratingului de credit al României, un semnal care contează direct pentru costul la care statul se împrumută și pentru apetitul investitorilor străini.

Dar există și o problemă de legalitate constituțională. Termenul constituțional de 45 de zile pentru un guvern interimar a expirat deja, iar unii miniștri aflați încă în funcție, potrivit Constituției, „nu au dreptul de a fi miniștri”. Aici apare riscul ca blocajul politic să se transforme într-o dispută constituțională cu efecte mai largi decât simpla întârziere a formării unui cabinet.

„Ne aflăm acum la începutul unei crize constituționale.”

Evaluarea îi aparține lui Cristian Pîrvulescu, profesor la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative din București, care leagă direct depășirea termenului de interimat de intrarea într-o zonă instituțională fragilă.

„Suntem la «speed-dating» în ceea ce privește consultările prezidențiale cu partidele.”

Formula folosită de analistul politic Radu Magdin descrie ritmul accelerat și lipsa unei soluții stabile după consultări repetate. Iar pentru piețe, exact această combinație contează: multe întâlniri, puține garanții și termene care se apropie.

Vineri, Nicușor Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii partidelor, dar nu va face o nouă nominalizare de premier în lipsa unui acord pentru formarea unui guvern minoritar.