Vacanța parlamentară fără guvern deplin prelungește criza. Ce riscă partidele și România pe flancul estic NATO

România ajunge la 1 iulie, marți, cu Parlamentul în vacanță parlamentară și fără un guvern cu puteri depline, deși președintele Nicușor Dan a cerut partidelor pro-europene să găsească o soluție chiar până marți, în ultima ședință a actualei sesiuni. Negocierile rămân blocate, iar variantele aflate pe masă nu au produs până acum o majoritate clară.

Mai precis, miza imediată nu este doar cine dă premierul, ci faptul că noul executiv nu mai poate fi împins spre învestire în condițiile politice pe care le oferea finalul acestei sesiuni parlamentare. Dacă nici termenul de marți nu aduce un acord, perioada de incertitudine guvernamentală se prelungește exact când conflictul dintre partide s-a adâncit, iar PSD și PNL își impută reciproc blocajul.

Pentru public, efectul concret al acestui impas este că deciziile care cer un executiv cu autoritate politică deplină intră într-o zonă mai fragilă. Aici intră capacitatea statului de a gestiona provocările economice și sociale invocate în negocieri, dar și poziționarea României pe flancul estic NATO, unde viteza de decizie contează mai mult decât într-o perioadă politică obișnuită.

Și presiunea nu vine doar din interiorul coalițiilor posibile. Apelul președintelui Nicușor Dan a avut un termen limpede, marți, tocmai pentru ca ultima ședință a sesiunii parlamentare să nu fie ratată. Faptul că acest obiectiv nu a fost atins arată că distanța dintre partide nu mai este una de nuanță, ci una care privește chiar formula de putere și numele premierului.

PSD și PNL merg pe formule diferite de guvernare

PSD ia în calcul două variante. Prima ar fi un guvern format din fosta coaliție, dar fără Ilie Bolojan, președintele PNL. A doua este un cabinet monocolor condus de Sorin Grindeanu. Numai că această a doua formulă a mai fost împinsă în discuție și s-a împotmolit după refuzul PNL de a-l susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier.

PNL susține alt traseu politic: un guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR, cu Siegfried Mureșan propus pentru poziția de prim-ministru. Problema acestei formule este aceeași care blochează și scenariul PSD: nu rezultă, din datele disponibile până acum, o majoritate clară pentru învestire.

Dar nici opoziția radicală nu oferă o ieșire rapidă. AUR respinge orice formulă în care nu conduce executivul și continuă să susțină ideea alegerilor anticipate. Președintele Nicușor Dan consideră anticipatele o soluție riscantă, ceea ce înseamnă că una dintre puținele variante invocate public nu este, în acest moment, și una acceptată la nivelul șefului statului.

Vacanța parlamentară complică ritmul, nu rezolvă conflictul

Intrarea Parlamentului în vacanță de la 1 iulie schimbă în primul rând ritmul politic. Negocierile pot continua, dar lipsa unui deznodământ până la finalul sesiunii actuale mută disputa într-un calendar mai nefavorabil decât cel cerut de președinte. Iar asta contează fiindcă blocajul nu mai este un simplu episod de negociere, ci un test de capacitate pentru partidele care se declară pro-europene.

Potrivit Forbes, Nicușor Dan le-a cerut formațiunilor pro-europene să reia dialogul și să găsească o soluție până marți pentru învestirea unui executiv în ultima ședință a actualei sesiuni parlamentare. Solicitarea a venit în timp ce PSD și PNL și-au păstrat pozițiile divergente, fiecare plasând asupra celeilalte responsabilitatea pentru impas.

Pentru economie, miza este capacitatea României de a-și gestiona angajamentele, inclusiv pe componenta PNRR și a fondurilor UE, temă aflată deja în centrul preocupărilor legate de stabilitatea politică. Pentru zona de securitate, întârzierea unui guvern cu puteri depline înseamnă o capacitate mai slabă de reacție politică într-un stat aflat pe flancul estic NATO.

Cine pierde din întârziere și ce urmează după marți

Cei care câștigă cel mai puțin din această prelungire sunt actorii care depind de decizii rapide și predictibilitate: administrația centrală, mediul economic care urmărește direcția executivului și partenerii externi care se uită la capacitatea statului de a produce majorități funcționale. Iar pentru cetățean, asta se traduce printr-o perioadă mai lungă în care prioritățile economice și sociale rămân suspendate între formule politice neînchise.

Din punct de vedere politic, fiecare variantă are o problemă de sustenabilitate chiar înainte de vot. PSD nu a convins PNL în jurul lui Sorin Grindeanu. PNL, USR și UDMR împing un nume, Siegfried Mureșan, dar fără o majoritate clară. Iar ideea anticipatelor este susținută de AUR, nu și de președinte, care o consideră riscantă.

Și responsabilitatea pentru deblocare devine mai ușor de urmărit public. PNL a fost acuzat de Nicușor Dan că a blocat formarea noului guvern. PSD și PNL continuă, între timp, să se acuze reciproc. În lipsa unui acord până marți, ceea ce rămâne cert este prelungirea incertitudinii guvernamentale, nu apropierea unei soluții.

De la 1 iulie, marți, Parlamentul intră în vacanță parlamentară, iar negocierile pentru un guvern cu puteri depline pornesc mai departe din același punct de blocaj.